24
Jan-2019

A. I. Cuza si Craiova. 2 momente

Mica Unire realizată de Alexandru Ioan Cuza acum 160 de ani, la 24 ianuarie 1859, a fost punctul final al unui proces politic și social mai lung. Acesta a început încă de la 1848 prin uniunea vamală dintre Moldova și Țara Românească din timpul domniilor lui Mihail Sturdza și Gheorghe Bibescu, continuând apoi cu Adunările Ad-Hoc din 1857, din care a rezultat votul popular favorabil unirii în ambele țări.

Craiova a fost mereu unul din vârfurile de lance în prefacerile sociale ale secolului al XIX-lea. Ideile pașoptiste și militantismul pentru unirea cu Moldova au fost atributul unui grup de craioveni de vază (Gheorghe Magheru, Nicolae Pleșoianu, Gheorghe Chițu, Petrache Cernătescu, Grigore Lăceanu, Theodor Aman, Popa Șapcă etc), care au beneficiat de entuziasmul și sprijinul maselor. Dintre aceștia, la Adunarea Ad-Hoc din 1857, fostul revoluționar pașoptist Petrache Cernătescu a fost ales la colegiul proprietarilor mici, iar Nicolae Pleșoianu și Grigore Lăceanu la colegiul orășenilor liberi. Victoria unioniștilor a fost sărbătorită de peste 5000 de oameni din toate clasele societății. Momentul a fost imortalizat de pictorul Theodor Aman în celebrul său tablou “Hora Unirii la Craiova”.

Theodor Aman - Hora Unirii la Craiova (1857)

Theodor Aman – Hora Unirii la Craiova (1857)

În acest context, alegerea lui A. I. Cuza drept domnitor al Moldovei (la 5 ianuarie) și Țării Românești (la 24 ianuarie) a fost foarte bine primită de populația Craiovei. Mai mult, sentimentele de recunoștință din partea populației au continuat pe perioada domniei acestuia, Craiova beneficiind de pe urma legilor și investițiilor lui Cuza (ex: legea agrară, investiții în învățământ și rețeaua stradală, încurajarea industriei, diverse proeicte edilitare, construcția liniilor telegrafice Craiova – București (1859) și Craiova – Drobeta Turnu-Severin (1860), proiectul căii ferate Craiova – București,  etc).

Statuia Alexandru Ioan Cuza, Craiova

Statuia Alexandru Ioan Cuza, Craiova

Vizita lui Cuza la Craiova

Vizita lui Cuza la Craiova din 26-28 iunie 1859 a reprezentat un bun prilej ca populația orașului să-și exprime sprijinul față de Unirea de la 24 ianuarie.

Domnitorul și-a început vizita cu participarea la slujba religioasă de la Biserica Madona Dudu, apoi s-a întâlnit în sala mare a Liceului (azi Colegiul Național “Carol I”) cu fruntași ai revoluției de la 1848, lideri ai Partidei Naționale: Eugeniu Carada, Emanoil Chinezu, gen. Ghe. Magheru, Ghe. Chițu, frații Cernătescu, Boicea Radianu, Al. Cristofi.

Pe parcursul celor 2 nopți petrecute în Craiova, reședința domnitorului a fost palatul Bibescu din grădina publică (azi Parcul Nicolae Romanescu). În vederea pregătirii pentru vizita domnitorului, clădirea a fost restaurată și mobilată.

Momentul primirii domnitorului, ce a avut loc la „Cântarul de Piatră” (azi în zona Facultății de Agronomie și a Grădinii Mihai Bravu), a fost descris în Monitorul Oficial din 10 iulie 1859:

„Vineri, la 6 ore după amiază Măria Sa ajunse în capitala României Mici. Aici avu loc o primire splendidă. Se duse întâi la biserica Maicăi-Preciste unde asistă la serviciul divin. De aci, escortat de o populație numeroasă, merse la casa de țară de la grădina publică care i se pregătise pentru locuire. Primi pe toți foncționarii publici și o mulțime de particulari; căci Măria Sa în tot cursul călătoriei Sale n-a refuzat nimănui de a veni să-l vază și să-și expună păsul său. A doua zi a vizitat Școala centrală, apoi a inspectat Temnița unde, după recomandarea d. capu al temnițelor, a grațiat pe mai mulți arestați. D. ministru secretar de stat a fost însărcinat de Măria Sa ca să inspecteze în locu-i tribunalele și curțile.”

Piatra pe fostul loc Cantarul de Piatra din Craiova (Gradina Mihai Bravu din Craiova)

Piatra pe fostul loc Cantarul de Piatra din Craiova (Gradina Mihai Bravu din Craiova)

Sursă: Luchian Deaconu, Otilia Gherghe. “Craiova 1859-1878. De la A I Cuza la Carol I”. Editura Sitech, 2000

 

Odiseea statuii lui Cuza din Craiova

Inițiativa ridicării unei statui a lui Cuza într-una din piețele centrale ale Craiovei i-a aparținut la începutul secolului al XX-lea lui Mihail N. Popp (sau Mișu Pop – Lăcrița, 1871-1951), fost consilier județean și deputat de Dolj în mai multe rânduri. Acesta a ținut să arate recunoștința oltenilor față de faptele și operele sociale ale domnitorului.

De reținut că, prin acțiuni precum secularizarea averilor mânăstirești, împroprietărirea țăranilor sau dezrobirea țiganilor, Cuza a deranjat unele cercuri interesate și influente din protipendada țării, a căror ură și-a atras-o. Marii latifundiari și o bună parte din oficialitățile Craiovei, care s-au împotrivit reformelor Domnitorului, s-au opus și realizării acestui monument. Astfel, aproape întregul cost al lucrării a fost suportat de inițiator, rudele și prietenii apropiați ai acestuia.

Proiectul i-a fost încredințat cunoscutului sculptor italian Raffaello Romanelli, cel care mai realizase o statuie a lui Cuza la Iași. În ciuda opreliștilor puse de autorități, sculptorul Romanelli, prieten cu Mișu Popp, a acceptat să execute statuia în aceleași condiții artistice și de proporție ca cele folosite anterior. Atfel, statuia din Craiova este o copie a celei din Piața Unirii din Iași, dar îi lipsesc figurile alegorice și ale oamenilor politici de pe vremea lui Cuza, ce completează monumentul din capitala Moldovei. Lucrarea a fost realizată în atelierele sculptorului de la Florența și finalizată în 1912.

Inaugurare statuie Alexandru Ioan Cuza la Iasi

Inaugurare statuie Alexandru Ioan Cuza la Iasi

Nici după finalizarea operei și aducerea sa la Craiova, mai-marii orașului nu au permis așezarea statuii într-o zonă centrală. Astfel, Mișu Popp a depozitat statuia într-o remiză (un fel de șopron sau garaj) din curtea locuinței sale din str. Sf. Dumitru, în așteptarea îmblânzirii sentimentelor oficialităților orașului față de memoria lui Cuza.

Statuia a mai trecut printr-o perioadă nefastă în 1917 în timpul Marelui Război, când trupele germane cotropitoare au ridicat bronzul statuii și l-au transportat în Germania, în vederea utilizării lui pentru confecționarea armelor de război. Știrea a ajuns până în Moldova, unde Mișu Popp era înregimentat drept ofițer de cavalerie. Acesta a solicitat ajutorul prim-ministrului Alexandru Marghiloman, care a intervenit categoric pe lângă feld-mareșalul August von Mackensenși a obținut returnarea statuii lui Cuza la Craiova. După readucerea monumentului, acesta a mai rămas în remiza lui Mișu Pop încă 19 ani. Motivul: solicitărilor lui de amplasare a statuii într-o piață centrală a orașului nu li se dădea curs.

În 1935, primarul Constantin Negrescu a oferit un amplasament acceptabil pentru amplasarea statuii lui Cuza: piațeta dintre hotelurile Minerva și New York și fostul cinematograf Select, ulterior 30 Decembrie. Deși piațeta era mică și lipsea spațiul necesar unei bune perspective, locul era central și foarte frecventat. Aici, monumentul a fost așezat pe un soclu din piatră de Gura Văii, pe cheltuiala Primăriei.

Statuia lui Cuza la Craiova - amplasament in piateta dintre Hotel Minerva si cinema Select

Statuia lui Cuza la Craiova – amplasament in piateta dintre Hotel Minerva si cinema Select2

Din păcate, oficialitățile locale au reușit să tergiverseze cu mai bine de un an și jumătate data inaugurării statuii, stabilită inițial pentru data de 24 ianuarie 1936. Conform articolului „Odiseia unei statui a lui Cuza Vodă” din „Realitatea ilustrată” (17 februarie 1937, Anul XI, no. 526), în lipsa unei eveniment solemn de inaugurare, dezvelirea statuii s-a produs accidental, în urma unei vijelii: „desvelirea de….. fapt s’a produs în urma unei vijelii mai recente, bronzul întruchipând figura măreaţă a lui Cuza Vodă, rămânând în văzul tuturor, ca o ultimă dreptate ce i-a acordat elementele naturii, fiindcă dreptatea oamenilor este mai greu de câştigat”.

Statuia lui Cuza la Craiova - amplasament in piateta dintre Hotel Minerva si Hotel New York

Statuia lui Cuza la Craiova – amplasament in piateta dintre Hotel Minerva si Hotel New York

Statuia a fost inaugurată în 1939, pentru ca ulterior să fie mutată pe actualul amplasament: în fața fostului Palat Banca Comerțului (actualmente Primăria Municipiului Craiova), pe latura dinspre nord a grădinii English Park.

0

 likes / 0 Comments
Share this post:

comment this post


Click on form to scroll