Casa Feraru, Craiova

Cod LMI: DJ-II-m-B-08156

Categoria: B – monument de interes local

Natura: Monument de arhitectură

Datare: sf. sec. XIX

Adresa: Calea Unirii 68

Localitate: municipiul Craiova

Județ: Dolj

Casa Feraru din Craiova este un monument istoric de arhitectură aflat în apropierea zonei centrale a orașului. Clădirea este situată pe Calea Unirii, la numărul 68, lângă Casa Schina și vis-a-vis de Casa Grigorescu. Casa, care a aparținut moșierului N. I. Feraru, găzduiește în prezent Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”.

Casa Feraru, Craiova
Casa Feraru, Craiova

N. I. Feraru a fost proprietarul moșiei Verbița din partea de vest a județului Dolj. Conform site-ului Institutului de Cercetări Socio-Umane, la 26 mai 1912, el ar fi solicitat Primăriei Craiova autorizația pentru a construi „o casă pe proprietatea mea din strada Unirii nr. 140”. Clădirea ar fi fost construită în perioada 1912-1914, cu toate că, pe Lista Monumentelor Istorice, ea este datată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Casa a fost construită în stilul academismului francez după planurile inginerului craiovean Alfred Vincenz. Fost arhitect al Primăriei Craiova, dar și conservator al secției etnografice a Muzeului Olteniei, Vincenz a proiectat pentru numeroși proprietari din Craiova acelor timpuri, aducându-și contribuția la bogăția edilitară a urbei.

Casa Feraru, Craiova - candelabru
Casa Feraru, Craiova – candelabru

Cu o suprafață de 720m2 și patru niveluri (subsol, parter, etaj și mansardă),  Casa Feraru este o apariție impozantă în peisajul arhitectural al Căii Unirii. La exterior se remarcă cele două balcoane și ornamentația bogată, în special în partea superioară și la nivelul acoperișului cu luminatoare decorative. Intrarea se face prin curte (nu are ieșire înspre stradă), de unde se intră în holul de la intrare și apoi, urcând câteva trepte, în holul interior. La etaj se ajunge urcând o scară în formă de spirală. La interior ies în evidență  stucatura și ornamentațiile, pictura murală executata de pictorul Francisc Trybalski, dar și mobilierul și decorațiunile (tapiserii). Casa Feraru a fost dotată cu sobe în stil renascentist, cu instalații sanitare realizate de Johann Laub (a lucrat și la Hala Măcelarilor din fosta Piață Marșeu) și instalații de lumină realizate de inginerul Florea Iliescu.

Proprietarii de-a lungul timpului

Conform aceluiași site, icsu.ro, edificiul și-a schimbat de numeroase ori proprietarul de-a lungul ultimului secol. În anul 1919, imobilul a fost vândut avocatului craiovean D. Fortunescu, fratele marelui profesor craiovean Constantin D. Fortunescu. Urmașul acestuia, Nicolae D. Fortunescu, l-a vândut în noiembrie 1942 Ministerului Agriculturii și Domeniilor, în vederea funcționării în incinta edificiului a unui laborator veterinar. Din cauza faptului că a fost considerată improprie pentru Ministerul Agriculturii, fosta Casă Feraru a fost cedată în 1943 Ministerului Învațământului. Ulterior, clădirea a trecut în patrimoniul altor instituții, fiind sediul Primăriei Craiova, al Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), al Casei Pionierilor și al Inspectoratului Școlar. Începând cu anul 1983, Casa Feraru a găzduit filiala Academiei Române din Craiova, în prezent Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”.

Controversă: conform prof. univ. dr. Cezar Avram, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane “C. S. Nicolăescu-Plopșor”, găzduit în Casa Feraru, în documentele clădirii pe care le deține institutul, aceasta ar apărea sub numele de Casa Schina.

 

Pentru a vizualiza un album foto cu mai multe imagini cu Casa Feraru, accesați link-ul.

Scroll to Top