Cod LMI: DJ-IV-m-B-08433
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument memorial și funerar
Datare: mijl. sec. XIX
Adresa: Str. Traian Demetrescu, nr. 31
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
În centrul vechi al municipiului Craiova, pe strada Traian Demetrescu, nr. 13, se află casa poetului, prozatorului și publicistului craiovean Traian Demetrescu, considerat un precursor al simbolismului românesc. Deși a avut o existență scurtă, de doar 29 de ani, Demetrescu a avut o lungă activitate literară, în care deseori a folosit pseudonime (Tradem, Fabio, Fux, Intim, Miop, Nerva, Longin, Un singuratic, Scrib etc). În prezent, clădirea găzduiește Casa de Cultură “Traian Demetrescu”.
Despre Traian Demetrescu
Traian Rafael Radu Demetrescu (3 nov. 1866, Craiova – 17 apr. 1896, Craiova) a fost al doilea din cei șapte copii ai părinților săi. Tatăl, Radu Dumitru (1838-1912), era membru în Colegiul Camerei de Comerț din Craiova. Mama, Ioana Anica (1848-1916), a făcut parte din Comitetul pentru administrarea și privegherea spitalelor de răniți în timpul Războiului de Independență. De altfel, familia Demetrescu a făcut numeroase donații în timpul Războiului; familia făcea adesea donații și către biserica Sf. Gheorghe Vechi din oraș.
Primul copil al familiei Demetrescu a murit la puțin timp după naștere, astfel încât Traian – un copil firav din punct de vedere fizic – a intrat în îngrijirea atentă a mamei și a bunicii sale. Copilăria și-a petrecut-o la Craiova și la Caracal, unde locuiau bunicii din partea tatălui.
A absolvit cursurile primare și trei clase de gimnaziu la Liceul din Craiova. Întrucât familia se confrunta cu dificultăți de ordin financiar, a fost nevoit să-și întrerupă studiile, dar și-a continuat instruirea ca autodidact.
Traian Demetrescu a început să scrie versuri de la vârsta de 13 ani, publicând în ziarele locale „Alarma” și „Clopotul”. Poemele sale i-au atras atenția poetului Alexandru Macedonski, care i-a publicat în 1883 câteva poezii în revista sa, „Literatorul” (“Meditațiune”, “Bătrânețe”, “Plânsul fericirii”, “Nenorocire”). De altfel, primul lui volum de versuri, “Poezii”, publicat sub pseudonimul Tradem în 1885, a fost prefațat de mentorul său, Alexandru Macedonski, cu care a purtat o îndelungată corespondență pe tot parcursul vieții.
Între 1884 și 1888 a colaborat la „Cîntaru” (Craiova), „Analele literare” (București), „Gutenberg” (București), „România literară” (București), „Peleșul” (București).
În anul 1886, Traian Demetrescu a devenit redactor la publicația bucureșteană „Revista literară”.
În 1887, i-a apărut la Craiova al doilea volum de versuri, “Freamăte”. Tot atunci a condus publicația politică și literară „Amicul libertății”, iar un an mai târziu a scos, alături de prietenul lui, G. D. Pencioiu, „Revista Olteană” (1888-1890, 1892). Împreună cu colaboratorii săi, a publicatîn „Revista Olteană” o serie de articole critice despre literatura secolului al XIX-lea (Mihai Eminescu, Veronica Micle, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Louise-Victorine Ackermann, Paul Bourget, Alfred de Musset, Nicolae Nicoleanu, Mihail Zamphirescu).
A tradus din Francois Coppée, autorul său preferat, V. Hugo, Catulle Rendés, Byron, A. de Musset. Paralel cu activitatea literară și publicistică, a scris cronici dramatice și piese originale, cum ar fi “Alexandru Renea”, jucată pe scena Teatrului Național din Craiova (1888), “Ofticoasa” – dramă în versuri și “N’aduce anul ce aduce ceasul” (pierdute).
În 1889 a publicat al treilea volum de versuri, “Amurgul”.
În 1891 a apărut “Cartea unei inimi”, precum și volumul “Profile literare” (Craiova) – o colecție de articole în care Demetrescu portretiza figuri literare române și străine ale epocii sale. Tot în acel an În 1891 a fost secretarul Ateneului craiovean.
În anul 1892 a apărut, la Craiova, volumul “Intime”, poeme în proză- nuvele (cu o scrisoare de la Al. Vlahuță). Între 1890 și 1892 a mai colaborat la „Adevărul” lui Constantin Mille.
În primăvara anului 1893 a devenit membru al proaspăt-înființatului Partid Social-Democrat al Muncitorilor din România, a cărui filiala craioveană a condus-o. În acea perioadă a colaborat la ziarele socialiste (“Munca”, “Lumea nouă”).
Odată cu înrăutățirea stării sale de sănătate deja precare, Traian Demetrescu a călătorit în Imperiul German și în Austro-Ungaria (München, Bad Reichenall, Viena) în căutarea unui leac. În 1895 a ajuns în Bucovina, la Solca, tot cu același scop.
Din punct de vedere literar, a continuat să fie activ în ciuda tuberculozei ce îl măcina. În 1894 i-a apărut, la București, volumul “Sensitive”. În anii următori, au văzut lumina tiparului la Craiova romanele sale “Iubita” (1895) și “Cum iubim” (1896). În 1896 au mai fost publicate volumule de nuvele “Priveliști (din viață)” și “Simplu”.
Pe 17 aprilie 1896, la vârsta de doar 29 de ani, Traian Demetrescu a murit în urma unei crize de hemoptizie (cf dexonline: eliminare de sânge prin tuse, provocată de o hemoragie a căilor respiratorii, mai ales în cazurile de tuberculoză pulmonară). Prietenii poetului au afișat în vitrina librăriei „Benvenisti” un portret cu doliu al scriitorului, sub care scria „Poetul nu mai este”.
Cu aproximativ două săptămâni înainte de moartea poetului, acesta i-a trimis o ultimă scrisoare vechiului său prieten, G. Pencioiu. Simțind apropierea sfârșitului, Tradem scria:
“Scumpe Pencioiu,
Acum 6 zile s’a declarat o nouă hemoptizie; până azi sângele n’a încetat.
În curând îți voi trimete o scrisoare, unde mi-am exprimat dorințele mele din urmă, pe care doresc să le îndepliniți cu sfințenie. E ultimul sacrificiu ce-l mai cer dela voi, cari m’ați iubit, m’ați ajutat, – și mă veți plânge.
…
Ah, e greu să trăiești, dar e și mai greu să mori!
Ce fac prietenii? A venit primăvara; vor înflori în curând rozele; n’ași dori ca prietenii mei să nu se folosească de ceeace e atât de rar frumos în viață…….
Iertați-mi o cochetărie postumă: să mă duceți la groapă sub o profuzie de flori.
Scrie-mi, te rog
Traian Demetrescu”
Casa Traian Demetrescu în secolul XX
Nu se cunosc multe informații cu privire la casa Traian Demetrescu de-a lungul timpului, doar că strada și numărul la care este situată clădirea s-au schimbat de mai multe ori în decursul vremii (Târgului 43, Stalingrad 41, Silozului 13, Împăratul Traian 13 și, în prezent, Traian Demetrescu 31).
Conform unui articol din Arhivele Olteniei, la 12 iunie 1926/7 (cel mai probabil în 1926, la 30 de ani de la moartea poetului), pe peretele casei din Str. Târgului, unde a trăit și a murit Traian Demetrescu, s-a pus o placă comemorativă. Inițiativa acestui gest de cinstire a memoriei poetului craiovean s-a datorat profesorului Ion Dongorozi, pe atunci director al Teatrului Național. Solemnitatea a decurs modest, în asistența unui număr restrâns de foști prieteni, admiratori și intelectuali din Craiova. În cuvântarea profesorului C. D. Fortunescu, acesta a comunicat descoperirea datei nașterii poetului, care nu s-ar fi cunoscut nici de familie. El o găsise în condicele parohiale ale orașului Craiova, ce constituiau odinioară Arhivele Stării Civile ale Primăriei. Fortunescu a găsit pe spatele unei fotografii a poetului o notiță scrisă chiar de acesta: „Fotografiat în ziua de 5 Decem. 1892, aniversarea nașterei mele (în vârstă de 27 ani)”, semnat Traian Demetrescu. Fotografia era lucrată în atelierul Heitler, Craiova, împrumutată lui Fortunescu de către fratele poetului, Radu Demetrescu, artist societar al Teatrului Național din Iași. Nu s-au păstrat dovezi care să sprijine această descoperire.
În anul 1950, clădirea a fost naționalizată.
În 1966, în vederea serbării a 100 de ani de la nașterea poetului, s-a hotărât transformarea clădirii în Casa Memorială “Traian Demetrescu”. În acest scop, la 21 aprilie 1966, primăria orașului Craiova a întocmit un program de acțiune ce cuprindea restaurarea clădirii și amenajarea interioară pentru înființarea casei memoriale. Inițiativa amenajării casei a aparținut lui Petre Gigea – președinte al Consiliului popular al orașului Craiova. De lucrările de construcții s-au ocupat arh. Iancu Anastasescu și ing. Mircea Duțulescu, director al Întreprinderii Orășenești pentru Fondul Locativ, iar pentru amenajarea interioară au depus eforturi: Fugaru Minodora, prof. Atanasie Popescu, prof. Ion Firu – director al Muzeului regional “Oltenia”, prof. univ. Constantin D. Papastrate și prof. Florea Firan.
Casa a fost dotată cu obiecte aparținând poetului, păstrate de sora sa, Victoria Popescu (născută Demetrescu), care a devenit și muzeograf al Casei memoriale. Expoziția permanentă dedicată poetului din Casa memorială “Traian Demetrescu” a cuprins documente legate de familie, copilărie și anii de școală, tablourile părinților, bunicilor, fraților și surorilor sale, ale profesorilor, ale poetului, copie după actul de studiu, fotocopii ale revistelor unde a publicat poetul, primul său volum de versuri, fragmente din scrisori etc.
La adunarea festivă din 1 noiembrie 1966, la parterului imobilului s-a organizat și o prezentare a mișcării literare din Oltenia de-a lungul vremii. În cuvântul de deschidere al simpozionului găzduit în sala Teatrului Național din Craiova cu prilejul centenarului lui Traian Demetrescu, primarul orașului, Petre Gigea, spunea: ”la Craiova, casa în care s-a născut poetul a devenit “Casă memorială”. Reconstituită, îmbogățită cu valoroase piese și documente din bibliografia lui Traian Demetrescu, casa memorială este astăzi loc de reculegere, de poezie și visare”. Pe casa poetului a fost aplicată o placă de marmură pe care stătea scris: “În această casă a trăit și a visat poetul Traian Demetrescu”, iar în cimitirul Ungureni din Craiova a fost amenajat mormântul poetului (pe crucea lui fiind inscripționate prima și ultima strofă din poezia sa “Corbii”).
Cutremurul din 1977 a provocat anumite pagube, fiind nevoie de mutarea obiectelor muzeale pentru efectuare de reparații. După reparații, în anul 1978, obiectele au fost readuse în muzeu, o parte dintre ele fiind rătăcite, iar programul de vizitare nu a mai fost unul regulat.
Începând cu 1980, la parterul clădirii a avut sediul Societatea pictorilor amatori “Constantin Brâncuși”.
După 1990, clădirea a beneficiat de reparații minore, etajul fiind închiriat unei edituri, iar la parter și subsol au funcționat o perioadă galeriile “Vollard”.
În anul 1995, toate obiectele muzeale au fost mutate la Muzeul Olteniei.
Casa Traian Demetrescu în secolul XXI
Din anul 2002, clădirea se află în administrarea Casei de Cultură „Traian Demetrescu”. Doamna Elena Popescu, nepoata de soră și unica moștenitoare a poetului, a donat imobilul autorităților locale craiovene, cu condiția reabilitării și consolidării sale în scopul reamenajării ca și casă memorială și sediu pentru Casa de Cultură “Traian Demetrescu”.
Clădirea a fost consolidată și reabilitată prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, proiectul “O Românie frumoasă”, ce urmărea reabilitarea clădirilor de patrimoniu și de utilitate publică aflate în proprietatea autorităților locale. Lucrările au fost demarate în anul 2005 și încheiate la sfârșitul anului 2007, timp în care s-au făcut demersurile necesare recuperării obiectelor ce au aparținut poetului, aflate la Muzeul Olteniei din Craiova. Totodată, doamna Elena Popescu a sprijinit aceste demersuri, oferind și alte obiecte aparținând poetului și familiei acestuia.
Din anul 2008, Casa de Cultură “Traian Demetrescu” funcționează în clădirea din str. Traian Demetrescu, nr. 31. Inaugurarea s-a făcut la 28 martie 2008 cu mare fast, printre invitați aflându-se alături de autoritățile locale și numeroase personalități ale lumii culturale.
În prezent, instituția de cultură pune la dispoziția publicului două spații multifuncționale (Salonul Medieval și Galeria Vollard) pentru evenimente culturale.
În Craiova, pe lângă Casa de cultură și strada din zona centrală a orașului ce îi poartă numele, în memoria scriitorului mai există un bust al poetului Traian Demetrescu (amplasat în scuarul aflat la intersecția străzilor Frații Buzești, Simion Bărnuțiu și 24 Ianuarie). Numele scriitorului mai este purtat și de numele Liceului Tehnologic Auto din oraș, precum și de un Festival Internațional de Epigramă.
Surse
Stuparu Alexandru, “Proiect de management pentru ocuparea postului de manager la Casa de Cultură „Traian Demetrescu”“.
Website Casa de Cultură “Traian Demetrescu” Craiova
Demetrescu, Traian. Aman.ro
“Din ultimele zile ale lui Traian Demetrescu”. Arhivele Olteniei, anul V, nr. 23, ian-feb 1926