Cod LMI: DJ-II-m-B-08126
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: sf. sec. XIX
Adresa: Bd. Știrbei Vodă 2 (Calea Unirii 50A)
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Casa Rusănescu din Craiova este un monument istoric de arhitectură de final de secol XIX aflat în zona centrală a orașului, situat la intersecția dintre Bd. Știrbei Vodă și Calea Unirii. Casa, care a aparținut boierului craiovean Ștefan D. Rusănescu, este în prezent cunoscută drept Casa Căsătoriilor și găzduiește mai multe secții ale Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Craiova (Stare Civilă, Autoritate Tutelară).
Proprietari de-a lungul timpului
Clădirea datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (aproximativ 1870-1900) și a fost construită pentru a servi drept locuință familiei Rusănescu. Rusăneștii erau o familie boierească ce își trăgeau numele de la moșia cu același nume din Olt (fostul județ Romanți) pe care o dețineau. Fără să facă parte din marile familii boierești din Oltenia, Rusăneștii s-au remarcat prin câțiva reprezentanți de seamă, care au deținut funcții importante (vtori vistieri, pitari, serdari), au ctitorit biserici și au deținut moșii în zonă (Pieleștii de Sus). De asemenea, aceștia s-au înrudit cu alte familii boierești, precum familia Pleșia.
Nu cunoaștem cu certitudine dacă Ștefan Rusănescu, proprietarul casei din Craiova ce îi poartă numele, este același cu Ștefan Rusănescu, care a deținut în 1873 funcția de edil al urbei, sau cu S. S. Russenescu, președinte al Consiliului de Administrație la Banca României Craiova. Știm, însă, că în edificiul construit de acesta au avut loc niște evenimente memorabile de la sfârșitul Primul Război Mondial, aici fiind păstrată o arhivă a unor organizații unioniste de la Paris. Mai mult, așa cum stă scris și pe plăcuța de la intrarea în imobil, “În această casă a familiei Ștefan D. Rusănescu s-au desfășurat în anii 1915-1916 întruniri ale marilor oameni politici și patrioți în slujba făuririi României Mari.” În “Istoria ilustrată a Craiovei”, apărută la Craiova în 1997, se specifică faptul că în Casa Rusănescu au avut loc “întâlnirile lui Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, care au coordonat acțiunile unioniste din Oltenia”.
Urmașii primilor proprietari au folosit casa tot cu destinația de locuință. După ce a fost naționalizată, Casa Rusănescu a avut diverse destinații, o perioadă funcționând aici sediul echipei de fotbal FC Știința U Craiova (până în 2006). După ce, în anul 2009, imobilul a făcut obiectul unor acțiuni în justiție, el este acum în proprietatea municipalității și găzduiește birouri administrative și sala de oficiere a căsătoriilor din cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor.
Despre imobil
Casa Rusănescu are o suprafață construită de 579 mp cu un regim de înălțime fără subsol, cu parter, etaj și pod, și o curte interioară. Casa este un amestec de stiluri, incluzând caracteristici ale stilurilor Art Deco, baroc târziu sau vienez. La exterior se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul intrărilor, al ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative din mortar de ciment, balconul închis de deasupra intrării principale și acoperișul de tablă cu luminatoare. La interior, edificiul prezintă panouri decorative pe pereți și tavane, vopsite în ulei pe zid și ulei pe lemn la tâmplării, un vitraliu la etaj, deasupra holului și casei scării, și o scară monumentală accesibilă prin intrarea secundară (prin curtea interioară).
Casa a fost restaurată în anul 1999, prin lucrările realizate fiind refăcute finisajele interioare (picturile, stucaturile în foiță aurită, tavanele, oglinzile și luminatorul din vitraliu).
În 2018, Primăria Municipiului Craiova anunța semnarea contractului de finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea și transformarea în muzeu a Casei Rusănescu din Craiova. Valoarea totală a proiectului era de 11.098.633,51 lei.
Ulterior, în 2020, proiectul privind reabilitarea clădirii monument istoric a fost respins de Consiliul Local, după ce costurile de restaurare au crescut cu peste șase milioane de lei față de devizul aprobat în 2017. Suma urma să fie suportată din bugetul local, lucru cu care consilierii municipali nu au fost de acord.
Surse:
Ion Pătroi, Vladimir Osiac, Virgil Joița, “Istoria ilustrată a Craiovei”. Ed. Aius, Craiova, 1997