17
Jan-2015

Casa Vernescu, Craiova

Cod LMI: DJ-II-m-B-08082

Categoria: B – monument de interes local

Natura: Monument de arhitectură

Datare: înc. sec. XX

Adresa: Str. Mitropolitul Firmilian 20

Localitate: municipiul Craiova

Județ: Dolj

Casa Vernescu este un monument istoric de arhitectură de la începutul secolului XX, situat în apropierea centrului municipiului Craiova. Casa se află pe strada Mitropolitul Firmilian, la nr. 20, și se învecinează cu alt monument local de arhitectură, Casa Pencioiu. Casa i-a aparținut dr. Dumitru Vernescu, una din figurile reprezentative ale lumii medicale din România în prima parte a secolului al XX-lea.

Casa Vernescu, Craiova - fațada sudică

Casa Vernescu, Craiova – fațada sudică

Despre dr. Dumitru Vernescu

Dumitru Vernescu s-a născut pe 26 iunie 1866 în Aninoasa, Buzău, unde a urmat clasele primare. A absolvit gimnaziul la Buzău, după care a plecat la București, studiind la Liceul Sf. Sava și Facultatea de Medicină, unde a obținut doctoratul (1893). A fost extern (1887-1889) și intern (1889-1893), medic de plasă în Prahova, apoi la Spitalul rural Tecuci, Teleorman, Roznov (1894-1898). Între 1898 și 1927 a fost medic primar la Spitalul Th. I. Preda din Craiova (actuala secție de neuropsihiatrie de pe lângă Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” Craiova).

În septembrie 1902, alături de dr. Charles Laugier, dr. Vernescu a inițiat Cercul Medico-Farmaceutic din Craiova, al cărui membru și secretar general a fost. Printre membrii fondatori ai cercului s-a mai aflat și dr. Schina, coleg cu dr. Vernescu la Spitalul Preda. În 1904, dr. Vernescu a reușit să obțină dreptul de a elibera rețete gratuite fără viza Comisiei Interimare din cadrul Primăriei Craiova. Acest lucru a dus la simplificarea unor formalități anevoioase, care îngreunau procurarea medicamentelor necesare bolnavilor. În 1909, dr. Vernescu a fost ales Vicepreședinte al Cercului Medico-Farmaceutic, alături de dr. Schina. În același ani, el a devenit primul medic român care a folosit în premieră mondială serul doctorului Jean Nicolaidi din Paris în tratarea formelor grave de pelagră.

Dr. Vernescu s-a implicat în construirea noului sediu al Spitalului Preda, inaugurat la 14 februarie 1910. Noua clădire a fost construită din fondurile lăsate de avocatul Primăriei Craiova, filantropul G. Pencioiu (cumnatul dr. Vernescu, căsătorit cu Silvia, născută Stănescu, sora soției lui Vernescu, Sabina). În 1919, după o pauză în activitatea Cercului Medico-Farmaceutic, acesta a fost revitalizat, iar dr. Vernescu a ocupat din nou funcția de Vicepreședinte.

De-a lungul carierei sale, dr. Dumitru Vernescu a publicat numeroase comunicări științifice de specialitate în revista Spitalul (1903: Rinichi mobil, Nefropexie. Artropatie blenoragică stg. fibio-tarsienă. Endocardită blenoragică; 1904: Două cazuri de Sifilo-brigtism și un caz de formă frustă a maladiei Addison, tratat prin opoterapie suprarenala; Orchidopexie, însoțită de cura radicală a gerniei inguinale; Kist hidatic al ficatului. Peritonită consecutivă rupturei chistului. Cancer al Pancreasului; Peritonita primitiva pneumococica).  Alte opere: Operațiunea Letievant-Estlander, în pleuritele purulente – teză de doctorat (1893); Istoric și dare de seamă a activității Spitalului Th. I. Preda din Craiova, de la fondațiune (în colab., 1906). Pentru meritele deosebite în domeniul medical, dr. Vernescu a fost decorat.

Dr. Dumitru Vernescu a fost căsătorit cu dr. Sabina Vernescu (1880-1976, născută Stănescu), cu care a avut patru copii: Cornelia Smaranda (Nelly) Dumitrescu (1901), Paul Nicolae Vernescu (1902-1974), Radu Eugeniu Vernescu (1907-1974) și Dumitru Dinu Vernescu (1909). Dr. Vernescu a decedat la 16 octombrie 1937. Dumitru Dinu Vernescu a scris un roman documentar despre personalitatea tatălui său, numit “Salvatorul“.

Despre Casa Vernescu

Casa Vernescu are un regim de înălțime cu trei niveluri (demisol, parter și mansardă) și o curte interioară ce înconjoară casa, închisă cu un gard de ciment și fier (spre stradă). La exteriorul casei se remarcă ornamentația din cărămidă aparentă, decorațiunile din jurul ferestrelor și al cornișelor, tencuielile decorative cu literele D și V intricate, acoperișul de tablă cu ferestre și luminatoare și coșuri din cărămidă sau balconul de pe fațada vestică. Tocăria ușilor și a ferestrelor este de lemn. Fațadele vizibile (vestică, estică și sudică) sunt degradate, tencuiala lipsind pe suprafețe mari.

Surse:

Arhivele Olteniei , 01, nr. 01, ianuarie 1922

Biblioteca Județeana “Alexandru și Aristia Aman”

Dinu Elena Steluța, Asistența spitalicească a orașului Craiova în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, Cluj Napoca, 2014

3

 likes / 3 Comentarii
Share acest post
  1. Casa Cănciulescu, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] revenit în Craiova, în 1919 a fost ales bibliotecar la Cercul Medico-Farmaceutic (înființat de dr. Dumitru Vernescu și dr. Charles Laugier în 1902) și din anul 1920 a devenit medic secundar stagiar al Spitalului [...]

  2. Casa Schina, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] După ce urmează cursurile Facultății de Medicină din București, Constantin Schina devine intern al Spitalelor Civile din București. În paralel, își pregătește teza de doctorat în medicină și chirurgie, “Despre fracturile basinului”, pe care o susține la 9 mai 1886. În același an revine în Craiova, unde profesează ca medic al Regimentului I Infanterie și al penitenciarelor Craiova și Bucovăț. În această calitate ține un discurs funebru la înmormântarea doctorului Panteli Negoescu, medicul Regimentului I Artilerie (Cavaler al ordinului Steua României și fost medic al Jandarmilor Călare). Medic secundar al Spitalului Filantropia, Schina se mută din 1891 ca medic primar la Spitalul Th. I. Preda din Craiova (actuala secție de neuropsihiatrie de pe lângă Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” Craiova). În 1905 este numit secretar general al Comitetului Cercului Medico-Farmaceutic din Craiova, iar din 1909 este ales vicepreședinte al cercului, alături de dr. Vernescu. [...]

  3. Casa Schina, Craiova /

    [...] După ce urmează cursurile Facultății de Medicină din București, Constantin Schina devine intern al Spitalelor Civile din București. În 1886 revine în Craiova, unde profesează ca medic al Regimentului I Infanterie și al penitenciarelor Craiova și Bucovăț. În această calitate ține un discurs funebru la înmormântarea doctorului Panteli Negoescu, medicul Regimentului I Artilerie (Cavaler al ordinului Steua României și fost medic al Jandarmilor Călare). Medic secundar al Spitalului Filantropia, Schina se mută din 1891 ca medic primar la Spitalul Th. I. Preda din Craiova (actuala secție de neuropsihiatrie de pe lângă Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” Craiova). În 1905 este numit secretar general al Comitetului Cercului Medico-Farmaceutic din Craiova, iar din 1909 este ales vicepreședinte al cercului, alături de dr. Vernescu. [...]

Adaugă comentariu


Click pe formular pentru scroll