Consiliul Județean Dolj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Municipal Craiova organizează vineri, 22 iulie 2016, începând cu ora 19:00, Festivalul de datini și obiceiuri “Tradițiile verii”, ediția a V-a, în Piața Frații Buzești (Centrul Vechi).
Cinci formații din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Sibiu vor aduce în scenă câteva din obiceiurile dedicate de străbuni unor secvențe ale verii, precum Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Paparudele, Caloianul, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerișului, coliva, colacul și prima pâine din noua recoltă de grâu. Vor participa: Ansamblurile folclorice: “Cununa” din Agnita – județul Sibiu, “Liliacul” din Baia de Aramă – Mehedinți, “Roua” din Cloșani – Padeș (Gorj), “Alunelul” din Pielești – Dolj și “Hora Desnățuiului” din comuna Bârca – județul Dolj.
“Piața Frații Buzești devine, grație Festivalului “Tradițiile verii”, scenă înnobilată de cununi de sânziene, ce odată se aruncau pe acoperișurile caselor spre aflarea ursitei, pomenind totodată cea mai lungă zi din an, 24 iunie, când amuțește cucul și “se face erete”, iar dacă poftește a mai cânta după această zi vor fi nenorociri, zi în care înflorește feriga (“iarba fiarelor”) și se fac farmece de dragoste. Iunie este și luna Sfinților Petru și Pavel (Sânpetru de vară), când se dau de pomană castraveți, mere, dar și faguri cu miere; luna “Paparudelor” care dezleagă ploile ori de câte ori este secetă prelungită, ritual reprezentat printr-un dans rudimentar în care se prind fete tinere, ce poartă fuste simbolice din frunzare, și sunt udate cu apă. Ca să mai stea ploaia se apelează la Caloian, păpușa din lut, cu trăsături masculine, confecționată de fetițe, îmbrăcată în haine țărănești, așezată într-un scriu simbolic, bocită, petrecută cu alai mortuar, îngropată la loc secret (de obicei la o răscruce), apoi dezgropată, distrusă și aruncată într-o fântână sau pe o apă curgătoare. Povestea continuă în iulie cu “săptămâna secerișului”, “cea a Panteliilor (surorile Sfântului Ilie)”, “săptămâna lui Sântilie”, care îl are în centru, la 20 iulie, pe Sf. Ilie, numit “Căruțașul Raiului”, care leagă și dezleagă ploile, tună, fulgeră, trăsnește, căruia îi sunt dedicate vestitele petreceri pastorale “Nedeia de la Novaci” sau “Târgul de fete pe pe muntele Găina”. E ziua când se împarte și se mănâncă porumb fiert. În cea de pe urmă săptămână a lui Cuptor mușețelul, menta, pelinul capătă puteri magice, vindecătoare. Se frământă primul colac și prima pâine într-un ritual aparte. Gustar vine cu Postul lui August până în ziua cunoscută ca Sfânta Marie Mare, 15 august, ziua ofrandelor pentru morți și pentru vii, constând în colaci împodobiți cu struguri și pepeni. Este luna în care viile prefigurează ceea ce străbunii intuiau în adevărul vinului, iar mierea îndulcește ritualurile de sfârșit de vară.” (prof. Nicolae Dumitru)