Cod LMI: DJ-IV-m-B-08435
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument memorial și funerar
Adresa: Str. George Enescu, nr. 78, în cimitirul Sineasca
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Monumentul funerar al lui Alexandru Aman din cimitirul Sineasca din Craiova, lucrare realizată de sculptorul român Carol Storck, este un monument de inspirație antică grecească, similar unui templu în stil doric. Alexandru Aman a fost un magistrat român, prim-președinte al Curții de Apel din Craiova și inițiatorul primei biblioteci publice și a primului muzeu din oraș. Alături de el mai sunt îngropați soția sa, Aristia, părinții și bunica acesteia (Grigore și Elena Lăceanu și Maria Goga).
Despre Alexandru Aman
Alexandru Aman (2 octombrie 1820, Craiova – 14/26 septembrie 1885, Paris) a fost fiul serdarului Dimitrie Aman, negustor român cuțovlah, și al Despinei (Pepica) Paris, și fratele pictorului Theodor Aman.
A urmat Școala primară la Madona Dudu și Școala Centrală din Craiova, apoi Colegiul Sf. Sava din București (pe care l-a absolvit în 1844). A plecat să studieze dreptul la Paris, obținând diploma de bacalaureat în drept (1846) și licența în drept (18 ianuarie 1848).
A făcut parte din Societatea studenților români la Paris și a participat la 8/20 martie 1848 la Paris la întrunirea grupului revoluționarilor români pașoptiști, format din Nicolae Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu, Golescu, Costache Negri. S-a întors în țară în 1848, înainte de înăbușirea revoluției de trupe rusești și turcești.
În 1851, respectiv 1855, a primit de la principele Barbu Știrbei rangurile boierești de pitar și serdar.
A debutat în magistratură ca procuror la judecătorie, secția I din Craiova. În 1854 era supleant la Curtea de Apel, secția a II-a, ulterior ajungând prim președinte al Curții de Apel din Craiova.
A organizat Asociația Magistraților din România Mică, înființată la 5 mai 1877, pentru strângerea de donații pentru armată. A organizat o brutărie pentru ostașii de la Poiana Mare și Bechet, gest pentru care a primit o telegramă de mulțumire de la Regele Carol I. Pentru întreaga sa activitate a fost decorat cu Ordinul Steaua României.
Alexandru Aman s-a numărat printre cărturarii care militau pentru progresul cultural al orașului său, fiind președintele Societății craiovene pentru învățământul și cultura poporului, înființată în 1874.
A fost foarte pasionat de artă, pictând pentru plăcerea proprie și colecționând tablouri și cărți valoroase. Colecția sa de artă a cuprins lucrări de pictură universală din sexolul XVII: tablouri de școală olandeză, flamandă, franceză, italiană; lucrări de pictură românească, incluzând și 12 tablouri ale lui Theodor Aman; grafică (89 de studii ale fratelui său). În biblioteca familiei se aflau cărți valoroase, românești și străine, din secolele XVII-XIX, multe cu ex-libris-ul manuscris al proprietarului și diverse însemnări ale membrilor familiei, ediții de lux, publicații periodice.
În 1853 s-a căsătorit cu Aristia Lăceanu. Cei doi nu au avut copii.
Prin testamentul din 14 noiembrie 1884, Alexandru Aman și-a lăsat întreaga avere comunității, punând bazele Fundației Aman, împreună cu soția sa, Aristia, care a avut un rol deosebit în viața culturală a Craiovei. Biblioteca Județeana Alexandru și Aristia Aman, Muzel de Artă și Muzeul Olteniei sunt astăzi continuatoare ale fundației.
Despre Aristia Aman
Aristia Aman (1833, Craiova – 20 august 1904, Ems, Germania) a fost fiica lui Grigore (negustor cu rangul de pitar și serdar, deputat în divanul ad-hoc al Țării Românești din 1857) și a Elenei Lăceanu.
A fost o mare filantroapă și, împreună cu soțul său, magistratul Alexandru Aman, a fondat muzeul și biblioteca Aman din Craiova. Prin testamentul său din 14 mai 1901, a instituit legatară universală a averii sale mobile și imobile “pre comuna Craiova, reprezintată prin Primăria sa. Primăria va clădi și întreține un spital pentru cei bolnavi și pentru cei bătrâni ajunși neputincioși. Voesc conform și dorinței mult regretatului meu soț, ca în casele mele din acest oraș cu tot locul și dependințele lor din strada Cogălniceanu, Primăria Craiova să înființeze și să întrețină o bibliotecă publică în etajul de jos; un museu cu o galerie de tablouri la etajul de sus al acestor case. Spitalul, biblioteca și museul vor purta numele de Alexandru Aman și soția sa Aristia Aman născută Grigorie Lăceanu săpate pe pietre de marmoră care se va așeza în zis, d’asupra ușilor (…) Doresc ca biblioteca să fie deschisă publicului în toate zilele de lucru, iar museum, Joia, Duminica și sărbătorile.”
Despre monumentul funerar al lui Alexandru Aman
În cimitirul Sineasca din Craiova sunt înmormântați Alexandru și Aristia Aman, precum și părinții și bunica acesteia (Grigorie și Elena Lăceanu și Maria Goga).
Conform articolului „Tezaurul lucrărilor de artă ale Craiovei”, scris de Mirela Marinescu și publicat în Gazeta de Sud la 16 noiembrie 2013, care citează volumul „Craiova“ de Florea Firan și Alexandru Firescu, monumentul funerar al familiei Aman din cimitirul Sineasca a fost început de Karl Storck și continuat de fiul cel mare al acestuia, Carol.
Minuna Mateiaș, în “Oameni. Fapte. Locuri”, scrie că statuia a fost modelată de Carol Storck, transpunerea în marmură aparținându-i lui Karl Teusch, care ar fi “deslușit meseria în atelierul lui Karl Storck (1826-1887) de la cioplitori italieni.” În același text, însă, menționează, dând ca sursă lucrarea lui Marin Mihalache din 1975, “Sculptorii Storck”, că “acest monument este una dintre cele mai importante lucrări și ultima realizată de Karl Storck, în 1886”.
Pe Lista Monumentelor Istorice din 1992, monumentul îi este, însă, atribuit sculptorului Frederic Storck (fiul mai mic al lui Karl Storck).
Lucrarea este executată din marmură de Carrara, fiind „concepută ca o intrare într-un templu în stil doric“, cu două coloane între care se odihnește „o femeie înger, o creație de o rară măiestrie, care ține în mâna dreaptă o coroană de lauri”. În spatele statuii se află epitaful lui Alexandru Aman:
“Aici se odihnesce
ALEXANDRU AMAN
Născut la 1821, octombre; decedat în
Paris la 14 septembre 1885.
Fost prim-preșiedinte al Curții de Apel
din Craiova și senator.
Soția sea, tierra și orașul seu natal Craiova
Mai presus de tote scumpe i-au fost.
Virtuos a iubit binele și a distribuit dreptatea
Cu clemența, indiependenția și integritatea
Cari l’au caracterisat.
[Greu încercat] a sea soția i radica acest
[…] semn de eternă iubire.”
La baza coloanelor se mai află două plăci funerare:
“Aici se odihnește de veci
Lângă prea iubitu-i soț
Și scumpii săi părinți
Aristia Al. Aman
Născută Lăceanu + 1904”
“Aici se mai odihnesce
Grigorie Lăceanu
Elena Lăceanu și
Maria Goga
Tatălui, mamei și bunei melle,
Piosă aducere a-minte.”
Surse:
“Tezaurul lucrărilor de artă ale Craiovei“. Gazeta de Sud, 16 noiembrie 2013
“Familia Aman“. Greenstone.bjc.ro
Aman, Alexandru. Aman.ro
Aman, Aristia. Aman.ro
Minuna Mateiaș, “Oameni. Fapte. Locuri”. Ed. Aius, Craiova, 2022