Mar-2016
Recenzie: Craiova, mon amour de Alexandru Firescu si Constantin Gheorghiu
Am încercat – prin fragmente, poate disparate, de mărturisire a “memoriei inimii”, să ne lăsăm în stăpânirea trecutului Craiovei la dimensiunile lui reale – cu simțul tradiției, cu simțul grijii și al afecțiunii pentru valorile și realitățile trăite sau moștenite, socotindu-le temeiuri și izvoare ale unor conștiințe și fapte prezente.
Am dorit, așadar, să dăm Craiovei – cu discreție dar, uneori, și cu învolburări sufletești nepotolite, aura dintotdeauna de “Oraș al Bucuriei” – trecute, prezente și viitoare.
“Exegi monumentum aere perenius!” – Autorii
Volumul “Craiova, mon amour. File de arhivă istorică și sentimentală”, semnat de Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu și apărut în colecția „Memoria Craiovei” a editurii Scrisul Românesc în anul 2009, este o colecție de medalioane dedicate unor personalități craiovene sau oltene de renume național sau mondial. Cartea, ce surprinde abil contextul în care s-au dezvoltat spirite și personalități de netăgăduit ale Craiovei, ne-a fost pusă la dispoziție prin bunăvoința sponsorilor noștri de la Librărie.net.
Despre autori
Alexandru Toma Firescu (1935-2008) a fost istoric literar și de artă, publicist și, vreme de aproape 30 de ani, secretar literar al Teatrului Național din Craiova. Constantin (Nick) Gheorghiu (1927-2013) a fost un cunoscut publicist craiovean, muzeograf și istoric teatral, și el referent literar al Teatrului Național din Craiova timp de peste 40 de ani. Grație eforturilor sale susținute de cercetare și arhivare, în anul 1975 s-a înființat Muzeul Teatrul Național din Craiova. Prietenia de o viață a celor doi s-a prelungit în viața profesională într-o simbioză desăvârșită, prin care cei doi au semnat volume însemnate de istorie a Craiovei și critică teatrală craioveană: “Craiova, mon amour”, „Istoria Teatrului Național din Craiova” (ediția 1978), „666 de actori craioveni. File de arhivă sentimentală” (1993), „Istoria Teatrului Național din Craiova. 1850-2000” (ediția 2000) și altele.
Despre “Craiova, mon amour”
Craiova, mon amour – Alexandru Firescu si Constantin Gheorghiu
“Craiova, mon amour” cuprinde peste 100 medalioane grupate în trei părți: “Proeminențe”, “Siluete din trecut” și “Încrustări în rama amintirilor”, fiecare dedicat uneia sau mai multor personalități care s-au născut, au locuit sau au profesat în Craiova, lăsându-și amprenta asupra orașului. Cartea este o cronică nu a istoriei unui oraș, așa cum suntem obișnuiți să citim, cu ani, fapte și întâmplări oficiale, ci a oamenilor Craiovei –a copiilor urbei noastre, așa cum au rămas ei în memoria autorilor și în posteritate.
Constantin Brâncuși sau Maria Tănase sunt nume care nu au nevoie de prezentări pentru niciun român. Eugeniu Carada, Elena Teodorini, Charles Laugier sau Ilie Murgulescu, deși cu merite deosebite în cultura, educația, arta sau politica naționale, sunt binecunoscuți în special craiovenilor. Cele mai multe nume au dispărut, însă, din orice amintire. Pe unii dintre ei, autorii au încercat să-i repună în drepturi de care, haină, istoria i-a dezbrăcat, militând pentru cinstirea memoriei lor. Pe alții ni i-au înfățișat așa cum i-au cunoscut sau i-au aflat, la rândul lor, de la rude sau alți cronicari ai vremurilor lor.
Neobosiți, afișând mereu un ton energic, înflăcărat și plin de patos, Firescu și Gheorghiu au recreat, din tablouri distincte, imaginea unei Craiove vii, cu o viață culturală intensă și una socială pe măsură, cu oameni de înaltă ținută morală și profesională și de nedezmințită notorietate în veac. Din povestirile lor proiectăm o imagine a Craiovei secolului al XX-lea cu corso-ul și străzile pline de negustori, cu localuri selecte sau cârciumi sordide, cu automobile decapotabile, cu case vechi și colegii de prestigiu, cu oameni care iubesc viața și, mai presus de ea, care iubesc Craiova. Mi-au rămas în cap cuvintele Lolei Bobescu, celebra violonistă, fiica dirijorului și compozitorului Aurel Bobescu, care spunea “tata, când vorbea despre Craiova, zicea că se roagă la icoană…” Dacă icoana este Craiova, cu siguranță Firescu și Gheorghiu sunt virtuozii penelului!
Cartea “Craiova, mon amour” poate fi comandată online de pe Librărie.net!
comment this post
[…] și balconașe)”, notează Alexandru Firescu și Constantin Gheorghiu în volumul “Craiova, mon amour“. Duiliu Marcu, născut la Calafat, cu studii la Liceul Carol I din Craiova și studii de […]
[…] Pe lângă pasiunea pentru medicină și știință, Constantin Schina a fost interesat și de mediul cultural-artistic al Craiovei. Membru al Societății Dramatice din Craiova, doctorul Schina a făcut parte, ca președinte, din primul comitet de conducere al Societății Filarmonice din Craiova, înființată în 1904, alături de violonista Valeria Pohl – Graepel (președinte de onoare) și violonistul G. Fotino și G. Vincenz (vicepreședinți). De asemenea, în locuința sa “se țineau microconcerte ale Societăților muzicale Filarmonica, Hora și Armonia”, după cum se menționează în volumul “Craiova, mon amour“. […]