Unul dintre cele mai de seamă obiective istorice din Oltenia, situl arheologic Sucidava de la Corabia, va fi restaurat în cadrul unui proiect cu fonduri europene, valoarea finanțării depășind 3 milioane de euro. Proiectul a fost scris acum aproape patru ani, dar procedurile au fost demarate mai târziu, finalizându-se în luna iulie a acestui an, când Executivul a trecut cetatea în domeniul public al statului prin hotărâre de Guvern.
Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic nu sunt, însă, singurele vești bune despre complexul arheologic din Olt. Grație unui proiect UNESCO de extindere a limesului dunărean, situl va fi introdus pe Lista Tentativă a UNESCO, urmând ca, ulterior, să intre în patrimoniul cultural mondial.
Reabilitarea complexului Sucidava
Proiectul de reabilitare a fost realizat de către Primăria Corabia și Muzeul de Arheologie și Etnografie Corabia și depus prin Programul Operațional Regional la Agenția pentru Dezvoltare Regională S-V Oltenia în 2009, iar în primăvara anului trecut a fost declarat eligibil. Proiectul, ce presupune restaurarea și reintegrarea în circuitul turistic al fostei capitale a tribului sucilor, are o valoare de 3,5 milioane euro și este finanțat în proporție de 98% din fonduri structurale, în timp ce 2% din fonduri vin de la bugetul local.
În cadrul proiectului au fost prevăzute restaurarea turnului A al cetății, reconstituirea Porții de Vest, a bazilicei paleobizantine, consolidarea coridorului de acces spre Fântâna secretă, reconstituirea Portalului podului lui Constantin cel Mare, amenajarea unui muzeu de sit cu bază de cercetare arheologică, a unui laborator de restaurare, a unor spații de cazare și pentru utilități. Se vor reconstrui ziduri, se vor reface trasee prin cetate, marcate cu ajutorul unor plăcuțe explicative bilingve, și se va construi o cale de acces de la cetate spre piciorul podului construit de Constantin cel Mare în anul 328. Totodată, clădirea cu Hypocaust-ul va fi acoperită cu sticlă pentru a fi văzută mult mai ușor de afară. De asemenea, în apropierea cetății se va construi un muzeu unde vizitatorii să poată vedea proiecții cu reconstituirea acesteia, dar și o expoziție cu obiectele de valoare găsite în urma săpăturilor arheologice pe teritoriul sitului. Nici infrastructura rutieră aferentă cetății nu va fi neglijată, proiectul incluzând și refacerea drumului de acces de la Corabia până la Celei, cartierul în care se găsește Complexul Arheologic Sucidava.
Sucidava pe lista UNESCO
În Olt, un lucru bun nu vine niciodată singur. Astfel, odată cu vestea că situl Sucidava va fi reabilitat prin fonduri europene, a fost anunțat și faptul că acesta va face parte, în curând, din patrimoniul mondial UNESCO. Astfel, cetatea va deveni al doilea obiectiv din regiunea Oltenia inclus în patrimoniul UNESCO, după Mănăstirea Hurezi, și primul din județul Olt.
În luna mai, Institutului Național al Patrimoniului trimitea Consiliului Județean Olt, Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național (DCPN) Olt și Muzeului de Arheologie și Etnografie Corabia o adresă prin care le solicita acceptul pentru introducerea Cetății romane Sucidava pe lista tentativă UNESCO a României. Conform acelui document, “Institutul Național al Patrimoniului este partener în cadrul proiectului «Danube Limes Brand», al cărui lider este Universitatea din Viena, program finanțat prin Programul Operațional Regional Sud-estul Europei. Principalul obiectiv al acestui proiect este extinderea limesului dunărean, ca parte a sitului transnațional UNESCO, Frontierele Imperiului Roman. Având în vedere potențialul extrem de important pe care limesul dunărean îl are în România și care nu este suficient de bine exploatat, vă rugăm să ne comunicați dacă sunteți de acord ca situl arheologic care face parte din limesul dunărean de pe teritoriul județului dumneavoastră să facă parte din documentația pe care Institutul Național al Patrimoniului o coordonează pentru introducerea pe lista tentativă UNESCO a României”. Din informațiile relevate pe site-ul proiectului, se pare că cetatea Sucidava urmează să intre într-o companie selectă, regăsindu-se alături de 8 situri din Austria, 2 din Slovacia, 4 din Ungaria, 4 din Serbia, 6 din Bulgaria și 2 din România (Adamclisi și Dinogetia).