10
Jul-2013

Biserica Evanghelica-Luterana Craiova

Cod LMI: DJ-II-m-B-08138

Categoria: B – monument de interes local

Natura: Monument de arhitectură

Datare: mijl. sec. XIX

Adresa: Calea Unirii 13

Localitate: municipiul Craiova

Județ: Dolj

Biserica Evanghelică Luterană (de cult augustan) este găzduită într-un monument istoric de arhitectură de interes local, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, nr. 13. Clădirea este situată lângă Palatul Jean Mihail (azi Muzeul de Artă) și vis-a-vis de Banca Națională a României – Filiala Dolj.

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova

Construcția actuală datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind ridicată la inițiativa arhimandritului Sükei (Ciuche). Conform unui articol apărut în nr. 29-30, ianuarie –aprilie 1927, din Arhivele Olteniei , intitulat “Cu privire la Protestantism în Țara Românească”, în anul 1838 în Craiova erau 61 familii de protestanți, numărul persoanelor crescând la aproximativ 250 până în iulie 1839. Marea majoritate a acestora era formată din protestanți de diferite etnii, în special englezi, austrieci, prusaci și ruși stabiliți în Craiova. Pe baza acestei statistici, a unui raport emis de “departamentul trebilor bisericești” și a unei cereri a arhimandritului, Alexandru Dimitrie Ghica Voievod, domnul Țării Românești, aproba în 1839 construirea unei capele de rit protestant la Craiova. Singura condiție impusă de domnitor a fost ca prozeliții să nu fie acceptați în această biserică.

Noi Alecsandru Dimitrie Ghica Vvd, cu mila lui Dumnezău Domn a toată Țara Românească.

Către departamentul trebilor bisericești.

Luându-se în băgare dă seamă raportul acelui departament dela 19 Mai curgător No. 1333 asupra cererii ce a făcut arhimandritul Ciuche de a să clădi din nou în orașul Craiovii o mică capelă de rit protestant, primim această cerere, însă cu condiție ca acest arhimandrit să dea înscris că niciodată nu va face, nici va ierta cuiva a face, nici va primi în comuniona sa vreun proselit.

1839, Mai 27, No. 238                                                                            Iscălitura indescifrabilă.

București                                                                                               Pentru secretarul statului

                                                                                                                         Costandin Șuțu.

Arhimandritul reformaților Statului Valahiei a acceptat condiția domnitorului.

Pentru mica capelă, ce după rugăciunea mea s-au dat dă Prea înălțatul nostru Domn voie a să face la orașul Craiovii, cu această legătură ca mai întâi eu să dau înscris la cinst. mare logofeție a credinții că nu voi urma prosilie dă vre un ortodocs și nu voi face vre o atingere dă cele pravoslavnicești, printr’acest al meu înscris arăt că: precum dă 25 dă ani, de când mă aflu aici, păstor legii reformaților, nu am mișcat acest fel de fapte, tot asemenea mă făgăduiesc că nu voi urma niciodată, cât voi trăi eu și urmașii meu. Și am iscălit însumi.

1839, Mai 28

(Pecete) Sükei.

Arhimandritul reformaților Statului Valahiei

Ulterior, acesta a solicitat permisiune pentru ridicarea capelei și de la Episcopul Râmnicului.

Prea o Sfinții Sale Părintelui Episcop Râmnic.

Supt iscălitu să roagă Prea o sfinției Tale ca asămănat voii date prin ofisul Mării Sale lui Vodă, a să zidi din nou o capelă la orașu Craiovii, să bine voiți a slobozi și din partea P. Sf. Tale poruncă către cine să cuvine a lăsa slobodă zidirea aceștii capele, care poruncă să vede în primirea aducătorului acestia, rămâind supt sarcina îndatoririi cel ce are cinste a să însemna

Prea plecatu Sf. Tale

Sükei, Arhimandritu Reformaților Statului Valachie.

1839, Ionie 11

București.

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova - decoratiuni fatada

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova – decoratiuni fatada

Un anume arhitect Lindhorst a ridicat edificiul actual în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea (se bănuiește că în jurul anilor 1870-1872). Dar, în 1861, Comunitatea Evanghelică din Craiova trecea în grija Oficiului Prusac pentru Culte, statul prusac obligându-se să asigure buna funcționare a școlii și a parohiei. De altfel, și din corespondența arhimandritului reiese că o altă biserică de rit evanghelic / reformat a existat în Craiova mai devreme decât cea actuală, fără să cunoaștem informații cu privire la amplasamentul acesteia.

În anul 1881, în spatele bisericii a fost înființată Școala Confesională Evanghelică, la care pastorul comunității evanghelice, însoțit de trei învățători, se ocupa de educația a 131 elevi. Această instituție a fost activă până în 1945, când a fost închisă de regimul comunist.

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova - clopotnita

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova – clopotnita

Clădirea ce găzduiește biserica evanghelică, considerată a fi cel mai vechi lăcaș de cult protestant din Oltenia, aparține stilului neo-renascentist. În fața sa, până la poarta de intrare, se întinde o curte lungă, străjuită de copaci, străbătută de două alei laterale care conduc spre biserică.

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova - curtea bisericii

Biserica Evanghelica Luterana, Craiova – curtea bisericii

În prezent, biserica găzduiește atât comunitatea evanghelică-luterană, ce cuprinde un număr de 34 enoriași, cât și pe cea reformată. Slujbele sunt susținute de pastori ai Consistoriului Districtual Evanghelic din Sibiu în prima duminică a lunii și cu ocazia praznicelor împărătești.

Surse:

T. G. Bulat, „Din istoricul protestantismului în Ţara Românească”. Arhivele Olteniei, anul VI, nr. 29-30, 1927, p. 40

T. G. Bulat, „Cu privire la protestantism în Ţara Românească”. Arhivele Olteniei, anul VI, nr. 29-30, 1927, p. 59-60

3

 likes / 4 Comments
Share this post:

Comments are closed.