Cod LMI: DJ-II-m-B-07947
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1793
Adresa: Str. Brândușa 12
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Situată în zona centrală a municipiului Craiova, în imediata apropiere a Bisericii Madona Dudu și a Școlii Centrale de Fete (azi Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei), Biserica “Sf. Nicolae” – Brândușa este un monument istoric și de arhitectură religioasă plin de farmec, înzestrat cu o atmosferă intimă, profundă. Biserica poartă hramurile Sf. Ierarh Nicolae (6 decembrie), Sf. Cuv. Parascheva (14 octombrie), Sf. Muceniță Filoteia (7 decembrie) și, de la ultima resfințire (3 iunie 1991), se mai prăznuiește aici și hramul primei duminici de după Rusalii, Toți Sfinții. Numele după care este cunoscută, Brândușa, vine, însă, de la denumirea uneia dintre cele mai vechi mahalale din Craiova.
Construirea lăcașului de cult
Prima menționare documentară a Bisericii Brândușa datează din anul 1746, când se crede că orașul Craiova a fost împărțit în circumscripții fiscale. Pe atunci, biserica se află în raza vechii așezări a urbei, în apropiere de Piața Veche, de Casa Băniei și de Fântâna Purcarului de lângă vechiul Han Hurezu. Nu departe de biserică, pe strada Barați, funcționa, în timpul stăpânirii austriece din prima jumătate a secolului al XVIII-lea (1718-1739), o bărăție (mănăstire de călugări franciscani) prin care se promova catolicismul.
Deși anul zidirii nu se cunoaște cu exactitate, se consideră că Biserica Brândușa a fost zidită din temelie în anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn. Ctitorii lăcașului au fost șetrarul Ștefan Pârșcoveanu, stolnicul Ioan Brăiloiu, Dumitrache Vicșoreanu, logofătul Radu Pleșoianu și căpitanul Radu Măinescu (din familia de moșieri Măinescu). Un an mai târziu, în 1794, sfântul lăcaș era finalizat integral, credincioșii din zonă putând participa la slujbe euharistice și alte servicii liturgice. Într-un minei tipărit la Râmnic apare o însemnare despre biserică făcută de unul dintre preoții care slujeau la Biserica Brândușa în 1794: “Acest Mineiu al lunii lui Ghen(ar) este al sfintei Biserici ce se prăznuiește hramul Sfântului Erarh Nicolae și Prea Cuvioasa Parascheva din Craiova, ce se cheamă Brândușa și am scris eu să se știe, iunie 4, 1794, Poapa Iovan ot tam”.
Biserica Brândușa în secolul XIX
Începând cu anul 1838, grija bisericii revine integral familiei Medelnicerului Scarlat Măinescu. (Cf. DEX: medelnicer = titlu dat în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova, boierului care turna domnului apă ca să se spele pe mâini, punea sarea și servea bucatele). În 1855, slugereasa Zânca Măinescu împreună cu fiul său Petre au efectuat unele lucrări de renovare și consolidare a bisericii: s-a închis pridvorul, s-au desființat pereții dintre naos și pronaos și s-a repictat biserica. La 18 octombrie 1855, sfântul lăcaș a fost resfințit pentru prima dată de către Sfântul Ierarh Calinic Cernicanu, pe atunci Episcop al Râmnicului – Noului Severin.
Evoluția bisericii în secolul XX
La începutul veacului al XX-lea, în 1902, Bisericii Brândușa este reparată și repictată cu sprijinul familiilor Mihail Măinescu, Răduț Geblescu și Pr. Paroh M. Dumitrescu și apoi resfințită în timpul episcopului Atanasie Mironescu al Râmnicului – Noului Severin.
În 1940, din inițiativa preotului paroh Theodor Mirescu, biserica a fost restaurată în întregime, fondurile provenind de la Primăria Municipiului Craiova (din alte surse cu fonduri date de Banca Națională a României) și de la credincioșii din parohie. Pictura a fost restaurată cu cheltuiala lui Petre A. Măinescu, urmașul ctitorilor, care a și inzestrat biserica cu strane și cu mobilierul necesar din lemn de stejar sculptat. Pe 30 aprilie 1940, Biserica Brândușa a fost resfințită de către I.P.S. Nifon Criveanu, Mitropolit al Olteniei și Râmnicului – Noului Severin. Conform “Vieața Bisericească în Oltenia: Anuarul Mitropoliei Olteniei” din 1941, la acea dată în parohia Brândușa se aflau 151 familii și 613 suflete. Parohia avea 2 case parohiale, dintre care una neterminată, precum și alte două imobile în Craiova, provenite din donații. Parohia nu beneficia de un cor, dar avea o bibliotecă dotată cu 290 volume.
În urma devastatorului cutremur din 1977, biserica a avut foarte mult de suferit. A fost necesară o consolidare totală, prilej cu care acoperișul de olane a fost înlocuit cu tablă. Lucrările de reconstrucție și renovare a picturii bisericești au fost realizate cu sprijinul Direcției Patrimoniului Cultural Național și al Sfintei Mitropolii a Olteniei, precum și cu fonduri provenind de la enoriașii acestei parohii și de la alte mânăstiri.
De-a lungul anilor, edificiul religios a suferit mai multe reparații și restaurări, ultima având loc în 1991. În urma acestor lucrări, I.P.S. Mitropolit Nestor Vornicescu a resfințit Biserica Brândușa, dându-i și hramul “Toți Sfinții”.
Arhitectura Bisericii Brândușa
Biserica Brândușa se află și astăzi în forma pe care a avut-o la întemeiere, în anul 1793. Ea este construită din zid de cărămidă subțire în formă de corabie (navă), spre est în semicerc, iar spre vest cu pridvor deschis susținut de patru stâlpi rotunzi de cărămidă. Nu are turle, fiind singura biserică din Craiova construită în acest stil.
Altarul, semicircular, este despărțit de naos prin catapeteasmă de zid, de sus până jos. În interior, biserica este pardosită cu scândură, iar în pridvor cu cărămidă în dungă.
Înzestrarea Bisericii Brândușa
În biserică se afla, lângă altar, o raclă cu moaște ale Sfinților Mucenici de la Hozeva (20 martie) și Icoana Sf. Filoteia, care, conform unui document din 1900, este declarată ca fiind făcătoare de minuni. Icoanele Sf. Muceniță Filoteia și Sf. Nicolae datează din secolul al XVIII-lea, iar cea reprezentând-o pe Sf. Parascheva, din veacul al XIX-lea.
