Cod LMI: DJ-II-m-B-08034
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: mijl. sec. XIX
Adresa: Str. Constantin Lecca 29
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Casa Brăiloiu-Lecca este un monument de arhitectură de interes local din municipiul Craiova, situat pe strada Constantin Lecca, nr. 29, vis-a-vis de Casa Otetelișanu. Casa a fost construită de pictorul Constantin Lecca, acesta înființând aici prima tipografie din Craiova și tipărind prima revistă din Oltenia, “Mozaicul”.
Despre Constantin Lecca
Constantin Lecca s-a născut la 18 decembrie 1810 în Brașov, fiu al Anastasiei de Misza cu negustorul Dumitru Lecca, urmaș al unei familii boierești oltene. Gustul pentru pictură l-a prins de la zugravii de icoane și biserici, români și greci, din Brașov. La vârsta de 17-18 ani a plecat la Buda să învețe “meșteșugul pictoricesc”, în care s-a perfecționat în călătoriile întreprinse în perioada 1829-1833 la Viena și, se pare, chiar și la Roma.
În anul 1833, Constantin Lecca vine la Craiova, unde semnează portretul profesorului Grigorie Pleșoianu de la Școala Centrală (azi Colegiul Național “Carol I”). În anul următor este numit dascăl de desen și caligrafie la umanioarele aceluiași colegiul craiovean, unde rămâne în această calitate până la izbucnirea revoluției din 1848, când școala se închide, iar Lecca este silit să se refugieze în Brașovul natal.
Lecca e primul profesor român de specialitatea sa în Oltenia, dar și cel dintâi pictor care își câștigă aici un nume ca atare. Se împrietenește cu Ion Maiorescu, mutat de la Cerneți (Mehedinți) în capitala provinciei în toamna anului 1837. Societatea Craioveană, boierii și marii negustori, îl adoptă pe tânărul pictor, care se și însurase în 1836 cu Victoria, sora boierilor Iordache și Grigorie Otetelișanu. Din aceeași familie făcea parte din partea mamei și Petrache Poenaru, care va deveni bun prieten și sprijin de nădejde al lui Lecca.
La 1838, Lecca înființează prima tipografie craioveană, în care tipărește timp de un an de zile câteva cărți, precum și prima revistă din Oltenia, “Mozaicul”, redactată integral de el. “Această foae este odată pe săptămână, luni, câte o coală în octav. Prețul prenumerației pe un an este doi galbeni împărătești. Abonația se face în București la d-l Medelnicer Iordache Pop, în Sf. Sava, și la d-l Zaharia Carcalechi, șeful Cantorului de Avis. În județe la D. D. profesori, în Craiova la Redacție, în casele marelui clucer Iordache Otetelișanu. Redactor și editor Constantin Lecca.”
În 1845-1846, Lecca vinde tiparnița lui Iosif legătorul, cunoscut mai târziu cu numele de Iosif Samitca.
Deși implicarea lui Lecca în Revoluția din 1848 este incertă, acesta părăsește Craiova și se întoarce la Brașov. De aici, Lecca ia drumul capitale, stabilindu-se la București, ca profesor la Colegiul Sf. Sava. Aici își dedică tot timpul artei, pictând scene și chipuri din istoria națională și făcând numeroase portrete și zugrăvind biserici alături de pictorii Mișu Popp și Barbu Stănescu. Pictura lor religioasă – cel puțin aceea făcută la Madona Dudu, monument demolat în 1913 -, de inspirație occidentală și catolică, se îndepărtase de tipicul bizantin al vechilor noastre lăcașuri de închinăciune, apropiindu-se de iconografia bisericilor apusene și împrumutând și tehnica lor.
După 1870 Lecca renunță la pictură și trăiește retras. Moare la 14 octombrie 1887 în București, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.
Constantin Lecca rămâne în memoria colectivă nu doar ca un pictor însemnat al secolului al XIX-lea, ci și ca un deschizător de drumuri. Lecca a fost primul profesor de desen din Oltenia, a înființat prima tipografie din Craiova, la care a tipărit prima revistă de cultură din Oltenia, și a fost un inovator în domeniul picturii, fiind primul pictor român care a creat pictură bisericească în stil occidental. În zestrea culturală a Craiovei au rămas mai multe creații ale lui Constantin Lecca, o parte dintre ele fiind găzduite la Muzeul de Artă din Palatul Jean Mihail (portretele lui Iancu Otetelișanu, ale soților Pavlovici, ale soților Grigorie și Elena Lăceanu etc).
Despre Casa Lecca
În 1837, Constantin Lecca primește de la cancelaria domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica Vodă dreptul de a înființa o tipografie la Craiova. O instalează în casa de zestre a soției sale, Victoria Otetelișanu, unde locuiau și “unde își amenajase un atelier”.
Într-un document din 30 iunie 1841, redat în Arhivele Olteniei , 14, nr. 79-82, mai – decembrie 1935, Grigore Otetelișanu (fondator, alături de fratele său, al Școlii de Fete și ctitor alături de familie al Bisericii Sf. Ilie din Craiova), cumnatul lui Constantin Lecca, menționa “Din locul ce a fost al răposat. Clucer Vlăduț Tetoianu aici în Craiova în mah. Obedeanului, cumpărând eu 2/3 părți, însă una a d-lui Șetrar Gh. Tetoianu în preț de 38 galbeni și alta de la Ion Golumbeanu, ginerele rep. Const. Tetoianu în preț de galbeni 40, – le-am vândut și eu d-lui nepotu-meu Constantin Leca într-acelaș preț de 78 galbeni, punându-i condițiune pentru grădiniță să nu înalțe nici-o zidire… etc.”
Cu toate acestea, Constantin Lecca și-a zidit pe acest loc casă (probabil între 1841-1842). În curtea gospodăriei se mai aflau atelierul pictorului și tipografia. Casa a fost vândută mai târziu, în anul 1857, fostului sărdar Zamfir Broșteanu. În 1935, casa aparținea d-nei Ana Brailoiu, soția colonelului Gheorghe Brăiloiu, aici aflându-se redacția revistei “Arhivele Olteniei”.
Casa Brăiloiu-Lecca are un regim de înălțime pe două niveluri (subsol și parter). La exteriorul casei se remarcă ancadramentele ferestrelor, cu tencuieli decorative (cel mai probabil adăugate când proprietari erau cei din familia Brăiloiu – după litera B în cunună de lauri de o parte și de alta a fiecărei ferestre). Din păcate, de-a lungul timpului aspectul original al clădirii a fost afectat. Casa e posibil să fie astăzi împărțită între doi proprietari, lucru vizibil prin finisajele exterioare diferite (pe o jumătate de fațadă nu s-au mai efectuat lucrări de tencuire-zugrăvire și s-a schimbat tâmplăria veche cu ferestre din tâmplărie PVC cu geam termopan, ceea ce contravine normelor în vigoare pentru clădiri incluse pe Lista Monumentelor Istorice, în timp ce pe cealaltă jumătate de fațadă s-a păstrat tâmplăria de lemn și s-a văruit mai recent).
Întreaga fațadă dinspre strada ce poartă numele pictorului Constantin Lecca se află într-un stadiu avansat de degradare. Pe aceasta a fost așezată o plăcuță care amintește de importanța acestui monument istoric:
“Casa Constantin Lecca
Această casă, astăzi modificată în mare parte, a fost construită de pictorul Constantin Lecca, participant la Revoluția din 1848, pe locul pe care îl cumpărase în 1841 de la paharnicul Grigorie Otetelișanu. Mai târziu, în 1857, Lecca a vândut casa.
Tot aci a existat prima tipografie din Craiova înființată de Constantin Lecca unde s-au tipărit cărți și revista Mozaicul (1838-1839) prima revista din Oltenia.
Muzeul Olteniei
Craiova 1966”
Surse:
Craiova. Pagini de istorie și civilizație. IV. Ediția a III-a. Editura Helios, Craiova, 2004
Barbu Theodorescu, Constantin Lecca. București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională; Depozitul General Cartea Românească, 1938
Arhivele Olteniei , 14, nr. 79-82, mai – decembrie 1935
Paul Rezeanu, Bicentenarul nașterii lui Constantin Lecca. Revista Ramuri