19
Dec-2014

Liceul Carol I, Craiova

Cod LMI: DJ-II-m-A-08056

Categoria: B – monument de interes național

Natura: Monument de arhitectură

Datare: 1894-1895

Adresa: Str. Ioan Maiorescu, nr. 2

Localitate: municipiul Craiova

Județ: Dolj

Liceul Carol I, Craiova - intrarea principală

Liceul Carol I, Craiova – intrarea principală

Clădirea Liceului Carol I din Craiova este un monument de arhitectură de interes național, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea. Edificiul este situat în zona centrală a municipiului Craiova, în imediata apropiere a Școlii Oteteleșanu (actualul Colegiu Național Elena Cuza) și a Bisericii Sf. Treime, pe str. Ioan Maiorescu, nr. 2. Imobilul găzduiește în prezent Colegiul Național Carol I, a doua cea mai veche instituție școlară secundară din România.

Înființarea instituției

Istoria instituției de învățământ începe cu aproape 70 de ani înaintea inaugurării clădirii în care aceasta își desfășoară activitatea în ziua de astăzi. La 20 mai 1826 s-a înființat Școala Centrală de la Craiova, a doua școală națională medie din Principate, după Colegiul Sf. Sava din București, de fapt o clasă umanioară de învățământ secundar românesc. Clasa a fost înființată pe lângă școala primară de la Mânăstirea Obedeanu și a funcționat în chiliile din curtea bisericii, având ca prim profesor pe Stanciu Căpățâneanu (toate materiile) și ca învățător la cele trei clase începătoare (primare) pe Grigorie Pleșoianu, ambii foști elevi ai lui Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu. Ulterior se adaugă corpului profesoral și Florian Aaron, cel ce va fi unul dintre revoluționarii de seamă în 1848. în La 7 decembrie 1831, școala se mută cu toate clasele în chiliile Bisericii Madona Dudu (Maica Precista din Dud).

Liceul în secolul XIX

În octombrie 1832, vornicul Iordache Otetelișanu, epitropul Bisericii Sf. Ilie, donează 300 de galbeni pentru cumpărarea de la Barbu Știrbei a unui teren în centrul Craiovei pentru construirea unei clădiri pentru școală. Construcția efectivă începe în 1835, după planurile arhitectului catalan Xavier Vilacrosse și sub directoratul profesorului Ion Maiorescu (“inspector și revizor al școalelor din Valahia Mica”), și se finalizează în 1837, dar cutremurul din ianuarie 1838 (supranumit Cutremurul cel Mare) afectează structura edificiului, ai cărui turn-clopotniță și stâlpi de sprijin se dărâmă.

Lucrările pentru refacerea și finalizarea imobilului se reiau în 1839, dar abia în noiembrie 1842 se inaugurează etajul inferior al clădirii, în care se mută activitatea școlii. Imobilul era compus din parter și etaj (nefinalizat), prezenta un turn central cu orologiu, includea o sală de festivități, un culoar larg cu ferestre mari spre grădină, cancelaria, internatul și apartamentul directorului, și era dotat cu mobilier nou. Acest edificiu este cel pe care îl va fi imortalizat în 1857 pictorul Theodor Aman, și el fost elev al școlii centrale la acea dată, în tabloul “Hora Unirii la Craiova”.

Theodor Aman - Hora Unirii la Craiova (1857)

Theodor Aman – Hora Unirii la Craiova (1857). Sursă foto: cimec.ro

În septembrie 1846, școala este vizitată de domnitorul Gheorghe Bibescu, care promite să o ridice la nivelul celei de la Sf. Sava. Un an mai târziu se finalizează lucrările la etajul superior al edificiului.

În 1848, Craiova a fost ales ca loc de întrunire a guvernului provizoriu și prima capitală a revoluționarilor pașoptiști. Pe 13 iunie, au ajuns în oraș și în fața Școlii Centrale Ion Heliade Rădulescu, Popa Șapcă, Christian Tell, Ștefan Golescu, Gheorghe Magheru și Nicolae Pleșoianu. Ion Heliade Rădulescu a citit Proclamația de la Islaz în sala de festivități a școlii, pentru notabilități, în timp ce directorul Ioan Maiorescu, parte a mișcării revoluționare, suit într-un pom din fața clădirii, a citit proclamația în fața mulțimii entuziaste. Ulterior, Școala Centrală a găzduit Clubul Revoluționar, ce număra în jur de 60 de partizani ai revoluției, printre care Petrache și Costache Romanescu, Nicolae Pleșoianu, Iancu Obedeanu, Constantin Otetelișanu, Eufrosin Poteca, Gheorghe Chițu, Florian Aaron, Constantin Lecca și Theodor Aman.

După înfrângerea Revoluției de la 1848, Craiova este ocupată de prima divizie otomană, comandată de Hussein Pașa. Școala Centrală este transformată în cazarmă și bucătărie pentru turci, care își încălzeau mâncarea cu mobilierul școlii și cu cărțile din bibliotecă.

În 1851, în urma solicitărilor localnicilor, Eforia Școalelor dispune redeschiderea școlii din Craiova pentru cursuri. Inspector și profesor (de toate materiile) este Gheorghe Marin Fontanin. Abia redeschisă, școala este evacuată iarăși din imobil în 1853, deoarece Craiova intră sub o scurtă ocupație țaristă, iar Școala Centrală le servește acestora drept comandament și spital. În urma protestelor împotriva închiderii școlii, Fontanin este arestat și trimis la București, unde este menținut sub domiciliu forțat. Odată cu retragerea rușilor, Fontanin revine la Craiova și redeschide școala (sub numele de Gimnaziul din Craiova), în fruntea căreia va rămâne încă 27 de ani.

Gheorghe M. Fontanin

Gheorghe M. Fontanin. Sursă foto: Arhivele Olteniei

La 12 octombrie 1857, în fața Școlii Centrale are loc Adunarea Ad-Hoc a Țării Românești, o manifestație publică, prounionistă, la care participă mai mulți din foștii luptători de la 1848 și la care se votează Unirea Principatelor. Evenimentul a fost cel care l-a inspirat pe pictorul Theodor Aman să picteze celebrul său tablou “Hora Unirii la Craiova”.

Începând din 1864, Gimnaziul devine Liceul din Craiova.

În 1885, prin înalt decret regal, instituția primește numele de Liceul Carol I. Regele Carol, însoțit de tânărul Principe Moștenitor Ferdinand, vizitează liceul în primăvara anului 1891.

Între anii 1894-1895 se construiește în stilul academismului francez școala nouă, actuala clădire a liceului (fără etajul al doilea), care ar fi costat peste un milion de lei.  Planurile i-au aparținut arhitectului Toma Dobrescu, cel care a mai construit în Craiova Hotel și casino Minerva. Se spune că Regele Carol I ar fi așezat personal în fundația clădirii un cilindru metalic cu documentul oficial al ctitoriei sale devenite, în timpurile noastre, clădire de patrimoniu. Clădirea s-a remarcat, la acea dată, prin cupola sa mărginită de statui, prin mobilierul luxos (catedre sculptate de lemn masiv, table mobile, scenă și bănci în amfiteatru, astăzi sala de spectacol a Operei Române), dar și prin frescele interioare din bibliotecă și două rotonde, pictate de marele pictor polonez Francisc Tribalsky (care mai decorase și Palatul Administrativ, Palatul Jean Mihail, casele familiilor Gogu Vorvoreanu, N. P. Romanescu, Emil Săvoiu, Pleşa, Peresutti, Delabarba, Economu, Victor N. Popp, Feraru, Carianopol, clădirile Scrisul Românesc, Ramuri și biserica catolică din Craiova și casele Ștefan Marincu și Drăgulescu din Calafat). Ca dotări, liceul avea încălzire centrală, calorifere și lumină electrică, ulterior și aparatură modernă în cabinetele de fizică, biologie sau chimie, aparate sportive sau aparatură de cinematograf. Pe lângă școala nouă s-au mai ridicat o sală de gimnastică și o clădire pentru director.

În 1897 a fost dărâmată școala veche, care se afla aproximativ pe locul pe care se află acum bazinul de înot.

Liceul în secolul XX

Pe perioada Primului Război Mondial, clădirea liceului devine spital, iar fosta sală de sport, depozit în care Primăria păstrează saci de făină. Până în 1927, liceul se mai îmbogățește cu al doilea etaj, un stadion, o aripă nouă pentru internat, un bazin de înot, instalații sanitare moderne, ascensor și o librărie proprie. Pentru că liceul nu poate plăti taxele de construcție la Primărie, clădirea acestuia este sechestrată temporar.

În 1930, edificiul este afectat un incendiu, fiind refăcut ulterior de constructorul italian Giovanni Battista Peresutti.

Liceul Carol I, Craiova - placuta Peressutti

Liceul Carol I, Craiova – placuta Peressutti

În 1933, cu ocazia centenarului înființării liceului, sărbătorit cu o întârziere de 7 ani, numele liceului este schimbat în “Nicolae Bălcescu”, în onoarea revoluționarului pașoptist. Liceul va reveni la numele anterior, “Carol I”, în 1997, denumire ce se păstrează și în prezent.

Între 1933 și 1973, în sala de spectacole a liceului și-a desfășurat activitatea Naționalul Craiovean.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, laboratoarele bogat amenajate și dotate sunt devastate de trupele germane.

La mijlocul anilor ‘70 s-a realizat o frescă cu portretele câtorva dintre foștii elevi ai liceului ajunși reprezentanți de seamă ai științei și culturii românești (Gogu Constantinescu, Gh. Țițeica, Ludovic Mrazec, Nicolae Titulescu, Ion Vasilescu, Simion Stoilov). În aceeași perioadă s-au construit un local internat (1975), o piscină acoperită (1978), clădirea laboratoarelor de informatică și cantina (1980).

De-a lungul secolului al XX-lea, clădirea liceului este afectată de mai multe cutremure, în 1908, 1940, 1977, 1986 și 1990. Cutremurul din martie 1977 i-a surprins pe profesorii liceului în sala de festivități, la un consiliu profesoral. Imobilul a fost atunci grav avariat, specialiștii propunând demolarea acesteia. Clădirea a fost salvată prin intervenția lui Nicolae Ceaușescu, care ar fi decis ca aceasta să fie reparată și consolidată.

Elevi celebri

Colegiul Național Carol I a fost o pepinieră de personalități care au activat cu succes în domenii diverse, obținând distincții în câmpuri din cele mai diferite, precum dezvoltarea științei, artei și culturii românești și universale. Dintre foștii elevi ai liceului îi menționăm pe: Theodor Aman – pictor și grafician; Corneliu Baba – pictor; Gheorghe Chițu – publicist și om politic; Gogu Constantinescu – inginer, inventator; Dimitrie Gerota – medic; Traian Lalescu – matematician; Titu Liviu Maiorescu – profesor universitar și om politic; Duiliu Marcu – arhitect; Grigore Gabrielescu – tenor; Ion Gheorghe Maurer – jurist și om politic; Ștefan Milcu – medic, biolog; Jean Negulescu – regizor; C-tin Nicolaescu-Plopșor – arheolog și istoric; Petrache Poenaru – inginer, inventator; Simion Stoilov – matematician; Gheorghe Tătărăscu – om politic; Nicolae Titulescu – diplomat și om politic; Gheorghe Țițeica – matematician; Nicolae Vasilescu-Karpen – inginer; George Vâlsan – geograf; C-tin Rădulescu-Motru – filosof; Ilie Murgulescu – chimist; Traian Demetrescu – poet; Felix Aderca – scriitor; Eugen Ionescu – scriitor; Mihail Cănciulescu – doctor; Gib Mihăescu – prozator; Al. Macedonski – scriitor; Ovidiu Ghidirmic – critic și istori literar; Alexandru Mironov – scriitor; Adrian Păunescu – poet; Eustațiu Stoenescu – pictor; Ion Țuculescu – pictor; Amza Pellea – actor; Lamia Beligan – actriță; Valer Dellakeza – actor; Tudor Gheorghe – cântăreț și compozitor.

Despre imobil

Clădirea prezintă un regim de înălțime pe patru niveluri (subsol, parter și două etaje) și cuprinde săli de clasă, laboratoare, birouri administrative, biblioteca și, pe aripa frontală a clădirii, sala de spectacol a fostului Teatru Liric “Elena Teodorini” (actualmente Opera Română din Craiova). Ca dotare, pe lângă cea de mobilier sau materiale educative, colegiul deține colecții de obiecte și exponate rare sau unice aparținând diferitelor științe. De la cărți rare și vechi (“Tratat de numismatica” de Budeus din 1514, 400 de volume din “Mémoire et reconnaissance”, cu autograful lui Lamartine pe prima pagină, din 1826, Biblia de la București) la colecții de roci și fluturi, biblioteca liceului este un spațiu deosebit de valoros. De asemenea, în cabinetul de biologie al liceului se mai află și o celebră operă de artă, “Ecorșeul” (“Jupuitul”) lui Constantin Brâncuși, lucrat între 1900 și 1902 sub îndrumarea dr. Gerota, care prezintă în detaliu sistemul muscular și ligamentele umane.

Din punct de vedere arhitectural, clădirea are o fațadă regulată, cu ferestre dispuse simetric, înconjurate de cărămizi aparente roșii. Pe fațadele edificiului se remarcă ancadramentele ferestrelor, semicoloanele cu capiteluri corintice pe unul sau două niveluri de deasupra intrării principale (colțul cu rotonda, la intersecția străzilor Ioan Maiorescu și Mihai Viteazul) și a intrării estice (pe str. Ion Maiorescu – intrarea în Opera Română), lucarnele și luminatoarele din acoperișul elansat din dreptul celor două intrări menționate, cornișa reliefată etc. La interior se pot admira pardoseli din mozaic de marmură, o scară principală din piatră stuc și marmură artificială cu coloane cu capiteluri sculptate, precum și picturile lui Tribalsky și frescele foștilor elevi.

Astăzi, pe fațadele liceului sunt amplasate mai multe plăci comemorative ce amintesc de evenimentele legate de istoria acestei instituții de educație și cultură:

“În vechea clădire a Școlii Centrale, aflată în aceste locuri, a locuit o perioadă de timp Ioan Maiorescu (1811-1864), profesor și director al acelei școli, revizor școlar, istoric și filolog, diplomat și om politic, participant al Revoluției de la 1848, militant activ pentru Unirea Principatelor.”

“Aici s-a născut fiul său, Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, estetician, profesor universitar, jurist, om politic, întemeietor al Societății Literare Junimea și al revistei Convorbiri Literare, membru al Academiei Române.”

Liceul Carol I, Craiova - plăcuțe comemorative

Liceul Carol I, Craiova – plăcuțe comemorative

“În acest loc a fost Școala Centrală unde, între 13-15 iunie 1848, și-a avut sediul guvernul revoluționar. Aici a fost citită Proclamația de la Islaz și tot aici a fost sediul Clubului Revoluționar craiovean în tot timpul revoluției.”

Liceul Carol I, Craiova - plăcuță comemorativă

Liceul Carol I, Craiova – plăcuță comemorativă

“În anul 1857, în această piață, populația orașului Craiova a jucat Hora Unirii, manifestându-și adeziunea față de hotărârea Divanului Ad-Hoc din Muntenia, care votase pentru autonomia și unirea Țărilor Române.”

Liceul Carol I, Craiova - plăcuță comemorativă

Liceul Carol I, Craiova – plăcuță comemorativă

De asemenea, pe clădirea din curtea din partea de sud a clădirii liceului, ce găzduiește sălile de clasă pentru școala generală cu clasele I-VIII a liceului, se găsește o plăcuță comemorativă care menționează că “aici a trăit între anii 1832-1871 doctorul Petre Beron, mare om de cultură, patriot bulgar, care a fost Prieten al Poporului Român”. Numele dr. Beron, considerat tatăl Bulgariei moderne, este strâns legat de altă clădire cunoscută din Craiova, Hanul Doctorului.

Între anii 2000 și 2010 s-au realizat lucrări de consolidare și reabilitare pe laturile de nord și sud ale clădirii liceului.

Surse:

Arhivele Olteniei, 12, nr. 69-70, septembrie – decembrie 1933

Colegiul Național Carol I

Primăria Municipiului Craiova

Inspectoratul Școlar Județean Dolj

“Colegiul Național Carol I din Craiova”, Wikipedia

0

 likes / 26 Comentarii
Share acest post
  1. Casa Cănciulescu, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] (1890 – 1896) la școala din Poiana Mare, după care, în perioada 1897 – 1904, a fost elev al Liceului Carol I din Craiova, pe care l-a absolvit cu [...]

  2. El Amor la Opera Romana Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] Sâmbătă, 28 martie, orele 19, la Opera Română din Craiova are loc spectacolul extraordinar de dans “El Amor” (regia artistică și coregrafia: Francisc Valkay, scenografia: Răsvan Drăgănescu). Publicul amator este invitat să trăiască emoția dragostei pe ritmuri latine în sala de spectacol a Operei Române din Craiova, situată la parterul clădirii monumentale a Colegiului Național “Carol I“. [...]

  3. Opera Romana Craiova - program aprilie 2015 | Oltenia Monumentala /

    [...] sunt găzduite de sala de spectacol a instituției, ce se află pe aripa frontală a clădirii liceului Carol I (intrarea estică, pe str. Ion [...]

  4. Program Opera Romana Craiova - mai 2015 | Oltenia Monumentala /

    [...] sunt găzduite de sala de spectacol a instituției, ce se află pe aripa frontală a clădirii liceului Carol I (intrarea estică, pe str. Ion [...]

  5. Participare evenimente Craiova: Turandot si SM4S | Oltenia Monumentala /

    [...] pereții sălii. Nu e de mirare, ținând cont de faptul că sala se găsește în interiorul clădirii Liceului Carol I, a cărui fațadă (și suntem convinși că nu numai) se află într-o stare avansată de [...]

  6. Ansamblul bisericii Sfanta Treime din Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] 1857, în spațiul dintre biserica Sfânta Treime și Școala Centrală din Craiova (actualul Colegiu Național “Carol I”) a avut loc o întâlnire publică, prounionistă, care l-a inspirat pe pictorul Theodor Aman, care [...]

  7. Program Opera Romana Craiova - iunie 2015 | Oltenia Monumentala /

    [...] sunt găzduite de sala de spectacol a instituției, ce se află pe aripa frontală a clădirii liceului Carol I (intrarea estică, pe str. Ion [...]

  8. Clip promovare opereta Sange vienez | Oltenia Monumentala /

    [...] Craiova – fosta Bancă a Comerțului, Opera Română Craiova – în incinta clădirii Liceului Carol I, Muzeul de Artă Craiova – Palatul Jean [...]

  9. Scoala Otetelisanu, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] este o clădire de patrimoniu aflată în centrul orașului Craiova, în imediata apropiere a Liceului “Carol I”. Edificiul a adăpostit Școala de fete Lazaro-Otetelișanu, a doua școală din Craiova și prima [...]

  10. Sectia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei din Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] oraș, printre care Palatul Administrativ, Palatul Justiției, Școala de Meserii, Liceul Militar, Liceul Carol I, Școala Lazaro-Otetelișanu, gara și [...]

  11. Hotelul New York, fost Geblescu, din Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] cei care au mai colaborat la ridicarea în Craiova a Hotelului Minerva și a clădirii actualului Colegiu Național “Carol I”. Dobrescu mai este cunoscut pentru proiectarea clădirii primului liceu public din Ploiești [...]

  12. Casa Brailoiu-Lecca, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] la Craiova, unde semnează portretul profesorului Grigorie Pleșoianu de la Școala Centrală (azi Colegiul Național “Carol I”). În anul următor este numit dascăl de desen și caligrafie la umanioarele aceluiași colegiul [...]

  13. Bustul lui Ioan Maiorescu, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] zona centrală a municipiului Craiova, în imediata apropiere a clădirilor Liceului Carol I și a Școlii Otetelișanu, se află bustul lui Ioan Maiorescu, considerat unul dintre cele mai [...]

  14. Palatul Administrativ Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] Dolj, Facultatea de Agronomie, Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia, reconstruirea Colegiului Carol I după incendiul din 1930, Sala de spectacole a Teatrului Liric, Casa și Moara Barbu Drugă, Casa [...]

  15. Palatul Banca Comertului - Primaria Municipiului Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] Dolj, Facultatea de Agronomie, Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia, reconstruirea Colegiului Carol I după incendiul din 1930, Sala de spectacole a Teatrului Liric, Casa și Moara Barbu Drugă, Casa [...]

  16. Scoala Obedeanu din Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] de la Craiova s-au mutat în acest local, unde azi se înalță impunătoarea clădire a Colegiului Național „Carol I”. După mutarea școlii publice de lângă Biserica Obedeanu, într-o odaie din curtea bisericii a [...]

  17. Palatul Ramuri din Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] într-un perimetru monumental, în apropiere de Colegiul Național “Carol I”, Biserica Sf. Treime sau Palatul Administrativ din Craiova, Palatul Ramuri se remarcă prin fațada [...]

  18. Despre Giovanni Batista Peressutti | Oltenia Monumentala /

    [...] Peresutti reface complet edificiul Liceului Carol I, afectat în 1930 de un incendiu [...]

  19. Monumentele Craiovei intr-un videoclip original | Oltenia Monumentala /

    [...] de Justiție (Universitatea din Craiova), conacul Bibescu și Podul Suspendat din Parcul Romanescu, Liceul Carol I și Palatul Jean Mihail (Muzeul de [...]

  20. Casa Vrabiescu, Craiova | Monumente Oltenia /

    [...] în volumul “Craiova, mon amour“. Duiliu Marcu, născut la Calafat, cu studii la Liceul Carol I din Craiova și studii de specialitate la Școala de Arhitectură din București și la Școală de [...]

  21. Bloggeri de travel in vizita prin Oltenia | Monumente Oltenia /

    [...] următoarele clădiri și repere: Biserica Madona Dudu și Secția de Istorie a Muzeului Olteniei, Liceul Carol I și Teatrul Liric, Biserica Sf. Treime, Palatul Ramuri – Secția de Științe Naturale ale [...]

  22. Monumente istorice: Casa Stoilov - Bolintineanu Craiova | Monumente Oltenia /

    [...] Simion Stoilov (14.09.1887-04.04.1961) a urmat cursurile școlii Obedeanu și ale liceului Carol I din Craiova. La vârsta de 13 ani a rămas orfan de tată. În 1907, Stoilov a plecat la studii la [...]

  23. Banca Națională a României - Filiala Dolj | Monumente Oltenia /

    [...] Galați a instituției. Nedelcu mai participase la construcția Hotelului Casino Minerva și a Liceului Carol I din Craiova, în timp ce Costa avusese în grijă ridicarea Palatului Bursei (actuala Bibliotecă [...]

  24. Bustul poetului Traian Demetrescu, Craiova | Monumente Oltenia /

    [...] m. 17 apr. 1896, Craiova). După absolvirea cursurilor primare și a trei clase de gimnaziu la Liceul din Craiova, și-a continuat singur instruirea, fiind autodidact. Traian Demetrescu a debutat cu versuri în [...]

  25. Program Zilele Mihai Viteazul 2017 | Monumente Oltenia /

    [...] interpretează actorul Constantin Cicort, urmat de parada medievală pe traseul Casa Băniei – Colegiul Carol I – Piața “Mihai [...]

  26. Școala Oteteleșanu, Craiova /

    [...] este o clădire de patrimoniu aflată în centrul orașului Craiova, în imediata apropiere a Liceului “Carol I”. Edificiul a adăpostit Școala de fete Lazaro-Otetelișanu, a doua școală din Craiova și prima [...]

Adaugă comentariu


Click pe formular pentru scroll