Cod LMI: DJ-II-m-A-08140
Categoria: A – monument de interes național
Natura: Monument de arhitectură
Datare: 1912-1913
Adresa: Calea Unirii 19
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Palatul Administrativ din Craiova, situat pe Calea Unirii, la nr. 19, este una din cele mai reprezentative clădiri din oraș. Construit în prima parte a secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu, în stilul neoromânesc promovat de Ion Mincu, edificiul găzduiește astăzi două dintre cele mai importante instituții ale județului: Prefectura și Consiliul Județean Dolj.
Construcția clădirii
Palatul Administrativ – sau Palatul Prefecturii, așa cum mai este el cunoscut –, a fost construit la începutul secolului al XX-lea, cel mai probabil între 1912-1913 (anul începerii construcției diferă de la sursă la sursă, de la 1907 / 1909 / 1910 / 1912). Se spune că prim-ministrul Ion I. C. Brătianu, prezent la Craiova la întrunirea liberală din 24 iunie 1909, ar fi fost de față la așezarea actului la fundația clădirii. Pentru construcția palatului pe fostul teren al familiei Hagiade și amenajarea pieței din fața sa, istorisirile vremii spun că ar fi fost demolat un cartier întreg de maghernițe.
Constructorul desemnat de Antonescu pentru construirea Palatului Administrativ a fost Giovanni Battista Peressutti, cel care ulterior a contribuit la ridicarea în Craiova a numeroase clădiri monumentale (printre ele Banca Comerțului – azi Primăria Craiovei, Casa Albă, Casa Carianopol – azi Comandamentul Jandarmeriei Dolj, Facultatea de Agronomie, Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia, reconstruirea Colegiului Carol I după incendiul din 1930, Sala de spectacole a Teatrului Liric, Casa și Moara Barbu Drugă, Casa Constantin Neamțu etc.). Peressutti, stabilit în Craiova în 1908, cu un an înainte ca Petre Antonescu să proiecteze Palatul Administrativ, era un mai vechi prieten al arhitectului, pe care îl cunoscuse în Padova (Italia).
Palatul Administrativ în secolul XX
La 2 ani de la inaugurare, la 1 aprilie 1915, la parterul Palatului Prefecturii s-a instalat și Muzeul de Antichități și Etnografie al județului Dolj, înființat din inițiativa profesorului de istorie Ștefan Ciuceanu. Cu acel prilej, prefectul județului, Constantin N. Pop, îi comunica prof. Ciuceanu: “Am onoarea a vă aduce la cunoștiință, că pe ziua de 1 aprilie a.c., am dispus înființarea în chiar localul Palatului Administrativ, a unui Muzeu Regional de Antichitate și Etnografie […]” Muzeul Regional al Olteniei urma să fie găzduit aici până în anul 1934.
În perioada 1916-1918, în timpul ocupației germane în Craiova, instituțiile care își aveau sediul în Palatul Administrativ au fost evacuate, aici instalându-se Direcția de căi ferate germane. La plecarea nemților din Oltenia, mobilierul și clădirea au fost devastate, iar patrimoniul Muzeului Regional a fost grav afectat de jafurile ocupanților germani. Aceeași soartă au avut-o în 1918 mai multe clădiri ocupate, printre care Palatul Justiției, Prefectura poliției, Școala de meserii, Liceul militar, Liceul Carol I, Școala normală de învățători, Școala centrală de fete, Școala Lazaro-Otetelișanu, Palatul poștei, cazărmile, Spitalul militar, gara etc.
La 12 decembrie 1922, în localul Prefecturii s-a înființat Societatea Cercul Științific Craiovean, sub directoratul profesorului Marin Demetrescu, ce avea drept scop înzestrarea capitalei Olteniei cu un Muzeu de Istorie Naturală.
În anul 1934, colecțiile Muzeului Regional au fost mutate în sălile de la subsolul Prefecturii, dinspre Piața Unirii. Directorul muzeului, Marin Demetrescu, a solicitat cu acel prilej primarului orașului un spațiu corespunzător pentru mutarea colecțiilor de la subsolul prefecturii, unde fuseseră „coborâte și înghesuite în câteva camere, neîncăpătoare, întunecoase și greu accesibile pentru vizitatori”. În luna septembrie a aceluiași an, sala festivă a Palatului Administrativ a găzduit comunicările Congresului de numismatică și arheologie de la Craiova.
În anul 1935, datorită lucrărilor, a apărut o crăpătură la cupola scării de onoare. Consolidarea a fost făcută sub directa supraveghere a lui Petre Antonescu, arhitectului proiectului inițial.
În ziua de 24 februarie 1945, sediul Prefecturii a fost luată cu asalt de către “masele muncitoare”, în frunte cu comuniștii, care au izgonit “elementele reacționare” și au instalat la conducerea prefecturii reprezentanții “forțelor democratice”. Edificiul a găzduit Sfatul Popular Regional (până în 1968), Comitetul Județean Dolj al PCR și Consiliul Popular Județean Dolj (până în 1989).
Cutremurul din anul 1977 a afectat clădirea Palatului Administrativ, la care s-au făcut ulterior ample lucrări de reparație.
Din 1989, Palatul Administrativ din Craiova găzduiește sediile Prefecturii și Consiliului Județean Dolj.
Palatul Administrativ în secolul XXI
Cu excepția desființării scării de acces din strada A. I. Cuza și a amenajării a două camere (birouri) pe casa scării, clădirea păstrează întocmai forma și planul de la inaugurare. Fără să mai beneficieze de renovări semnificative din perioada comunistă, Palatul Administrativ din Craiova se află în stare de degradare și figurează pe lista instituțiilor cu grad mare de risc în caz de cutremur. Deși încă din 2009 s-au demarat, la nivelul Prefecturii Dolj, proceduri de accesare a unui proiect pentru reabilitarea acestei clădiri de patrimoniu, până în prezent (noiembrie 2015) nu s-a concretizat nimic în acest sens.
Se estimează că valoarea de inventare a Palatului Administrativ din Craiova, monument istoric de interes național, este de circa 9,5 milioane de lei.
Despre clădire
Palatul este o clădire de dimensiuni monumentale, construită din piatră, cărămidă și beton armat, în stil neoromânesc, dispusă sub forma literei E pe un plan simetric față de verticala turnului central. Edificiul prezintă două fațade principale ce corespund intrărilor în clădire, spre vest (înspre Piața Mihai Viteazul) și spre est (înspre English Park), celei dinspre vest fiindu-i acordată o importanță mai mare.
Din punct de vedere estetic, decorația fațadelor se remarcă prin numeroasele elemente originale, dar care reinterpretează elementele specifice vechii arhitecturi românești: acoperișul cu învelitoare din țiglă smălțuită de culoare verde cu elemente decorative din tablă de zinc și lucarnele, logiile, balcoanele și bovindourile de pe fațada etajului pe corpurile laterale ale fațadelor, decroșurile în consolă, arcurile trilobate de la ferestre, ancadramentele ferestrelor, coloanele, frizele și soclul din piatră, brăiele decorative sau jgheaburile pentru preluarea apei de ploaie, modelate cu motivul funiei răsucite.
Atracția arhitectului Petre Antonescu față de arhitectura tradițională este vizibilă și în conceperea și tratarea interiorului Palatului Administrativ, în centrul căruia se află scara mare de onoare, ce oferă acces spre sălile de recepție, de consiliu și birourile instituțiilor găzduite în clădire. Se remarcă, de asemenea, și luminatorul din tavan, dispus exact deasupra scării de onoare, prin intermediul căruia este luminat natural tot holul edificiului.
Surse:
Craiova. Pagini de istorie și civilizație IV. Ediția a III-a. Ed. Helios, Craiova, 2004
Otilia Gherghe, “Centenar Muzeul Olteniei 1915-2015″. Editura Antheo, Craiova, 2015
Destinații urbane – Craiova. Force Tourism. Businss & Tourism Magazine
Prefectura Craiova. Arva.org
Petre A. Antonescu, Clădiri & studii : case, biserici, monumente şi palate, încercări de arhitectură românească şi clasică. Volumul 1: [album]. Gutenberg, București, 1913.
Construcții Monumentale. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989