07
Dec-2014

Casa Canciulescu, Craiova

Cod LMI: DJ-II-m-B-07935

Categoria: B – monument de interes local

Natura: Monument de arhitectură

Datare: sec. XX

Adresa: Str. Simion Bărnuțiu nr. 2 colț cu str. 24 Ianuarie nr. 10

Localitate: municipiul Craiova

Județ: Dolj

Casa Cănciulescu din Craiova este un monument istoric de arhitectură din secolul XX, situat la intersecția dintre str. Simion Bărnuțiu și str. 24 Ianuarie, vis-a-vis de Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril. Casa i-a aparținut dr. Mihail Cănciulescu, una din figurile reprezentative ale lumii medicale oltenești din România în perioada interbelică.

Casa Cănciulescu, Craiova - vedere de ansamblu

Casa Cănciulescu, Craiova – vedere de ansamblu

Despre dr. Mihail Cănciulescu

Mihail Cănciulescu s-a născut pe 22 februarie 1885 în comuna Poiana Mare, județul Dolj, într-o familie modestă: tatăl – Câncea Savu (zis Savonici) era un mic comerciant, iar mama – Constantina, fostă Dragu – casnică. A avut o soră, Elena – pictoriță, și un frate, Petre – general de armată. A urmat cinci clase primare (1890 – 1896) la școala din Poiana Mare, după care, în perioada 1897 – 1904, a fost elev al Liceului Carol I din Craiova, pe care l-a absolvit cu laude.

Absolvent al Facultății de Medicină din București, Cănciulescu a fost medic intern la sanatoriul Techerghiol, la spitalul din Sinaia și la Spitalele Civile din București și medic extern al Spitalului Brâncovenesc din capitală. Între anii 1916 – 1918 a fost director al Spitalului din Dorohoi. A revenit în Craiova, în 1919 a fost ales bibliotecar la Cercul Medico-Farmaceutic (înființat de dr. Dumitru Vernescu și dr. Charles Laugier în 1902) și din anul 1920 a devenit medic secundar stagiar al Spitalului Filantropia, ulterior medic primar al secției de copii, medic primar al Secției Medicale și chiar director. După 1948, dr. Cănciulescu a fost numit director al Centrului TBC din județul Dolj, calitate în care a organizat ample acțiuni de profilaxie a acestei maladii și a contribuit la înființarea dispensarelor T.B.C. din Filiași, Băilești și Maglavit și a dispensarului materno-infantil din Brădești.

În 1928, dr. Mihail Cănciulescu a fondat revista medicală „Acta Medica Romana” („Mișcarea Medicală Română”), a cărei apariție a coordonat-o timp de douăzeci de ani, până în 1948. În perioada interbelică, dr. Cănciulescu a fost unul dintre promotorii inițiativelor pentru înființarea învățământului medical în Craiova, pledând pentru necesitatea înființării unei facultăți de medicină.

Dr. Cănciulescu a fost o personalitatea complexă și o figură importantă a lumii medicale românești din perioada interbelică, cu o activitate medicală impresionantă. Pentru activitatea sa, el a fost răsplătit cu numeroase titluri, ordine și medalii. A primit ordinul Coroana României cu spade pentru zelul și devotamentul excepțional cu care a îngrijit bolnavii și răniții în 1917 (1918), titlul de doctor docent în medicină (1925), a fost numit prin decret regal membru al ordinului Steaua României (1929), a primit Medalia de aur a Fundației Al. Christescu și Premiul Dr. L. L. Russ al Academiei de Medicină. A fost președinte al Asociației docenților de la Facultatea de Medicină din București și membru corespondent al Academiei de Medicină din Romania (1937), membru in Comitetul de conducere al Secției de istoria medicinii pe țară a Societății Medicale din România (1961), a primit ordinul muncii clasa a II-a (1956), iar în 1957 titlul de medic emerit.

Dr. Cănciulescu s-a pensionat în 1957, dar a continuat să profeseze la propriul cabinet privat. Din 1960, cabinetele medicale din România au fost suprimate, iar Cănciulescu a trebuit să se descurce cu o pensie mică și cu o stare precară de sănătate. Abia în 1967, cu trei ani înainte de moarte, i-a fost aprobată solicitarea pentru o pensie mărită, după 60 de ani de activitate medicală și științifică la cel mai înalt nivel.

Pentru contribuția lui Mihail Cănciulescu la dezvoltarea medicinei, autoritățile din Craiova au dat numele doctorului unei străzi din cartierul 1 Mai.

Alți locatari ai imobilului

Din Fondul personal Cănciulescu Mihail de la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Dolj, ce cuprinde documente din perioada 1891-1970, aflăm că imobilul proprietate a dr. Cănciulescu din str. 24 Ianuarie nr. 5 (Sfinții Arhangheli) sau încăperi din acesta au fost date spre închiriere în repetate rânduri. Între 1958 și 1961, una din camerele din imobil a fost închiriată lui Govan Dumitru. În arhivă se regăsesc date despre procesul din 1961 dintre proprietar și chiriaș pentru plata chiriei. S-au păstrat solicitările din 1960 și 1961 ale doamnei Chiriță Teodora către dr. Cănciulescu cu privire la necesitatea reparării imobilului în care locuiau împreună și a acoperișului în prag de iarnă. Iacob și Chiriță Teodora mai sunt menționați drept chiriași și într-un document din 1966, dar, într-o scrisoare trimisă unui anume dr. Enache în septembrie 1967, dr. Cănciulescu menționa altă chiriașă, o anume Elena Creangă.

Nu se cunosc proprietarii ulteriori ai casei dr. Cănciulescu.

Casa Cănciulescu, Craiova - marchiză

Casa Cănciulescu, Craiova – marchiză

Despre imobil

Casa Cănciulescu are un regim de înălțime cu trei niveluri (demisol, parter și mansardă) și o curte interioară împrejmuită de un gard de ciment și fier. La exteriorul casei se remarcă paramentul bogat ornamentat în jurul ferestrelor și al cornișelor, cu tencuieli decorative, acoperișul de tablă cu ferestre și luminatoare și intrarea principală, acoperită cu marchiză. Din păcate, cele două fațade ale casei (de pe str. Simion Bărnuțiu și str. 24 Ianuarie) se află într-o stare de degradare.

Surse:

Fondul personal Cănciulescu Mihail de la Arhivele Naționale – Serviciul Județean Dolj

Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

0

 likes / 6 Comentarii
Share acest post
  1. Nicky /

    Este o casa foarte frumoasa, de multe ori am trecut pe langa ea si m-am intrebat care e povestea ei!

  2. Dana Ilie /

    Multumesc pentru comentariu, Nicky! Ma bucur ca a fost util articolul! :)

  3. Liceul Carol I, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] – chimist; Traian Demetrescu – poet; Felix Aderca – scriitor; Eugen Ionescu – scriitor; Mihail Cănciulescu – doctor; Gib Mihăescu – prozator; Al. Macedonski – scriitor; Ovidiu Ghidirmic – critic [...]

  4. Mirel /

    Am fost in studentie in aceasta casa,locuia aici un coleg. tin sa spun ca nu mai vazusem asa casa frumoasa,arata bine atunci 1978,si pe dinafara si pe dinauntru,era o adevarata casa de burghez instarit!

  5. Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Craiova | Oltenia Monumentala /

    [...] centrul vechi negustoresc al orașului Craiova, pe str. Frații Buzești, nr. 2 (și vis-a-vis de Casa Cănciulescu), Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este un lăcaș de cult ridicat pe temelii din [...]

  6. BISERICA SF ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL /

    [...] centrul vechi negustoresc al orașului Craiova, pe str. Frații Buzești, nr. 2 (și vis-a-vis de Casa Cănciulescu), Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este un lăcaș de cult ridicat pe temelii din [...]

Adaugă comentariu


Click pe formular pentru scroll