Situl de la Răcarii de Jos, una dintre bijuteriile arheologice ale județului Dolj, a intrat în atenția Consiliului Județean. Președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a anunțat că actuala campanie de cercetări derulate la șantierul arheologic de la Răcarii de Jos, finanțată din bugetul instituției, a condus la descoperiri importante, castrul roman putând fi transformat într-un atu al județului, din punct de vedere turistic.
“Cercetările la situl arheologic de la Răcari, reluate în urmă cu o lună, au dat rezultate remarcabile, care ne oferă o imagine și mai clară despre complexitatea organizării castrului roman. Sunt aspecte de interes atât pentru arheologi, cât și pentru orice pasionat de istorie”, a declarat șeful CJ Dolj.
Săpăturile au adus la lumină două instrumente medicale, confecționate din os, ceea ce le dă specialiștilor de la Muzeul Olteniei motive să creadă că ar fi existat, în incinta castrului roman de la Răcari, și un cabinet medical, în clădirea comandamentului. Campania de anul acesta s-a concentrat pe cercetarea acestei construcții, una de mari dimensiuni, cu fundații și ziduri din piatră.
Echipa condusă de arheologul expert Dorel Bondoc a reușit să delimiteze și să contureze șapte încăperi ale clădirii. Este vorba de o cameră centrală, în care se aflau statui ale zeităților romane, precum și stindardele și tezaurul unității militare cantonate aici, «Numerus Maurorum», formată din soldați de origine maură, cea care a și edificat comandamentul. Celelalte șase încăperi, dispuse de o parte și de alta, erau folosite ca birouri sau pentru păstrarea armamentului și echipamentului, iar una dintre ele se pare că găzduia acest cabinet medical.
“Îmbucurător este și faptul că specialiștii s-au ocupat de conservarea fundațiilor, astfel încât acestea să rămână vizibile, neacoperite de pământ. Este un prim pas necesar în direcția în care intenționăm să avansăm cu acest proiect, al amenajării unui parc arheologic la Răcari. Judeţul Dolj este mult mai accesibil vizitatorilor, odată cu modernizarea Aeroportului Craiova şi cu inaugurarea podului Calafat – Vidin, iar existenţa unor astfel de zone, cu o bogată istorie, reprezintă pentru noi un atu, prin care putem atrage turişti inclusiv de peste hotare. Avantajul, în acest caz, este dublat de fericita amplasare a castrului de la Răcari în apropierea Drumului European 70 şi a căii ferate Craiova – Filiaşi“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Clădirea comandamentului, dimensiuni grandioase
La rândul său, Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei, a precizat că specialiştii instituţiei au identificat probe în sprijinul unei teorii interesante privind clădirea comandamentului castrului.
„Săpăturile din acest an, care au beneficiat de finanţare substanţială oferită de Consiliul Judeţean Dolj şi de sprijinul direct al Primăriei Comunei Brădeşti, au dat rezultate deosebite. A fost descoperit un bogat material arheologic, care include, pe lângă cele două instrumente medicale, monede, fibule, ustensile pentru scris, piese de joc, chei, fragmente de ceramică, dar și țigle, cărămizi, cuie și piroane”.
De asemenea, cercetarea clădirii comandamentului a condus la concluzia că aceasta avea și un etaj. Drept argumente, avem grosimea neobișnuită a fundațiilor și a zidurilor, cele exterioare măsurând 80 de centimetri, dar și cei trei contraforți exteriori de la camera stindardelor, elemente pe care le justifică doar necesitatea de a susține o construcție de mari dimensiuni, cu două niveluri.
Castrul de la Răcari, în prezent unul dintre cele mai importante monumente arheologice din judeţul Dolj, a fost edificat în perioada războaielor daco-romane şi lărgit ulterior, în a doua jumătate a secolului al II-lea, fiind reconstruit din piatră la începutul secolului al III-lea. Fortificaţia are forma unui dreptunghi cu latura mare de 170 de metri şi latura mică de 140 de metri, în colţurile căruia se aflau turnuri de supraveghere. În interiorul castrului, pe lângă clădirea comandamentului, au fost construite barăci pentru cazarea soldaţilor, o magazie de alimente şi alte stabilimente.
Autor: Carla DODOCIOIU