Cod LMI: DJ-III-m-B-08421
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de for public
Adresa: Bd. Știrbei Vodă, în fața Liceului “Frații Buzești”
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Monumentul Frații Buzești este un monument de for public din Craiova, situat în colțul sud-estic al Parcului Sf. Dumitru (Grădina Băniei, Grădina Trandafirilor sau Parcul Frații Buzești), în apropierea Casei Băniei și a Catedralei Mitropolitane Sf. Dumitru, față în față cu Colegiul Național “Frații Buzești”. Grupul statuar, operă a sculptorului Boris Caragea, îi înfățișează pe frații Buzescu, Preda, Stroe și Radu, în picioare, cu mantii pe umeri și căciuli în cap, doi dintre ei ținând mâinile pe săbii. Pe soclul grupului statuar se poate citi următoarea inscripție: “Frații Buzești. Preda, Stroe și Radu. Căpitani în oastea lui Mihai Viteazul. 1593 – 1601. Glorie eternă tuturor înaintașilor care, cu dîrzenie și eroism, au înfăptuit idealurile de libertate, unitate și neatîrnare, punînd temelii trainice mărețului edificiu al Romîniei.”
Despre Frații Buzești
Frații Buzești au fost unele dintre cele mai reprezentative figuri istorice oltenești ale sfârșitului de secol XVI – începutului de secol XVII. Boieri olteni (de loc din Cepturoaia – astăzi Iancu Jianu, în județul Olt), căpitani de oști și diplomați, cei trei frați Buzescu au avut un rol esențial în istoria locală, regională și națională, destinul lor fiind strâns legat de cel al lui Mihai Viteazul.
Preda Buzescu, fratele cel mare, a fost Mare Ban al Craiovei, administrând și cârmuind țara, apărând Oltenia de turci. Radu Buzescu, mare clucer și fost mare spătar, a luptat ca general pentru Mihai Viteazul, apărând țara și recucerind teritorii în numele acestuia, dar a avut și misiuni diplomatice, fiind trimis ca sol și colaborând la administrarea și cârmuirea Transilvaniei după intrarea în Alba Iulia. Stroe Buzescu, stolnic, a avut importante sarcini diplomatice (a coordonat soliile oficiale trimise guvernatorului Ardealului Sigismund Bathory, regelui polonez Jan Zamoyski și împăratului Rudolf al II-lea), tactico-strategice și militare pe câmpul de luptă.
După moartea lui Mihai Viteazul, Buzeștii au guvernat pentru o scurtă perioadă de timp Țara Românească, sprijinindu-l apoi la domnie pe Radu Șerban, alături de care au continuat lupta anti-otomană.
Despre Boris Caragea
Boris Caragea (1906, Balcic, Bulgaria —1982, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române și președinte al Uniunii Artiștilor Plastici. Caragea a început să ia lecții de desen între 1924 și 1925 de la Hrandt Avakian. Un an mai târziu s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, unde a avut profesori precum Frederic Storck și Oscar Han. În 1932 a câștigat Bursa Paciurea, care i-a permis să-și perfecționeze studiile, lucrând doi ani în atelierul maestrului Dimitrie Paciurea. Lipsurile materiale aproape l-au determinat să-și întrerupă studiile, dar, cu ajutorul lui Oscar Han, a trecut examenele din doi ani într-unul singur, reușind astfel să absolve în 1933.
Imediat după absolvire a expus câteva lucrări foarte apreciate la Salonul oficial, în 1934 deschizându-și și prima expoziție proprie. În același an a întreprins o călătorie de studii de-a lungul coastelor Mării Mediterane, poposind la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis și Neapole. Lucrările din această perioadă fac parte din prima fază de creație a artistului, în care acesta a abordat subiecte religioase sau a realizat portrete.
Cea de-a doua fază a lui Caragea a însemnat trecerea la realismul socialist, el devenind sculptorul oficial al ideologiei comuniste, după ce se spune că și-ar fi distrus toate lucrările de dinainte de 1944, când ar fi fost sculptorul Casei Regale. În această fază a creat cu precădere în spațiul exterior, propice ansamblurilor arhitectonice, impunându-se rapid ca unul dintre principalii reprezentanți ai curentului realist din sculptura românească.
Între1951 și 1957, Boris Caragea a fost președintele Uniunii Artiștilor Plastici, iar din anul 1962 a deținut funcția de președinte al Consiliului artelor plastice din cadrul Comitetului de Stat pentru cultură și artă. Caragea a fost ales membru corespondent al Academiei Republicii Populare Române, a fost numit Maestru emerit al artei, ulterior și Artist al poporului, și a fost recompensat pentru activitatea sa cu diferite premii și distincții (premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor, Premiul de stat).
Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se mai numără și Aruncătorul de disc și Monumentul Victoriei (Constanța), statuia lui George Enescu (București, lângă Universitatea Națională de Muzică), Rod/Maternitate (Eforie Nord), Alegorie și Monumentul Frații Buzești (Craiova).
Surse:
Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”
Colegiul Național “Frații Buzești”
“Boris Caragea”, Wikipedia