Cod LMI: DJ-II-m-B-08145
Categoria: B – monument de interes local
Natura: Monument de arhitectură
Datare: sf. sec. XIX
Adresa: Calea Unirii 44
Localitate: municipiul Craiova
Județ: Dolj
Casa Boicescu, edificiu aflat în centrul orașului Craiova, pe Calea Unirii, la numărul 44, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Clădirea este situată pe partea dreaptă a străzii, conform sensului de circulație (coborând dinspre Hotelul New York înspre Biserica Mântuleasa), lipită de Casa Eskenazy și vis-à-vis de Casa Diamantopol.
Casa Boicescu face parte dintr-un șir de case în regim închis de construcție (case înșiruite), construcții asemănătoare sau identice construite la dreapta-stânga unui perete comun, după un plan simetric. Ceea ce este specific pentru această construcție este faptul că a fost ridicată de către și pentru doi proprietari, după cum arată și plăcuțele ce indică faptul că găzduiește două clădiri monumente istorice: în dreapta, la numărul 42, este Casa Eskenazy, iar în stânga, la numărul 44, se găsește Casa Boicescu.
Clădirea este structurată pe două etaje (parter și etaj). La parter există două spații cu activitate comercială (patiserie – gogoșerie în Casa Eskenazy și atelier de yale și copiat chei în Casa Boicescu), separate de intrarea principală în edificiu, care oferă acces printr-o pasarelă la spațiile plasate simetric la etajul superior, precum și la curtea interioară.
Se crede că familia Boicescu care a deținut imobilul la sfârșitul secolului al XIX-lea în Craiova este aceeași cu familia de arendași care, la începutul aceluiași veac, deținea o mare parte din moșia Zătreni, din județul Vâlcea, inclusiv Cula Zătreanu și Conacul Boicescu. Arendașul Mitiță Boicescu, provenit din Bulgaria, a împărțit moșia celor patru copii ai săi, Maria (Mița), Elena, Marieta și Nicolae Boicescu, acesta din urmă înstrăinând-o ulterior. Mița Boicescu s-a aplecat asupra operelor filantropice în satul natal, unde a ajutat la construcția primei școli din comună și a unei școli de meserii și la renovarea bisericii din sat. Despre ea se știe că, neavând copii, a lăsat moștenire partea sa din avere unui nepot, Hristea, care trebuia să-i dea o rentă anuală, și s-a retras împreună cu familia la Craiova, unde deținea mai multe proprietăți.