16
Jan-2016

Constructori in Oltenia: Giovanni Battista Peressutti

Livret de exercitarea profesiei pe cont propriu - Giovanni Batista Peressutti (sursa: delcampe.net)

Livret de exercitarea profesiei pe cont propriu – Giovanni Battista Peressutti (sursa: delcampe.net)

La începutul secolului al XX-lea, într-o perioadă în care, în Oltenia, în multe meșteșuguri și meserii se evidențiau muncitori străini, friulanul Giovanni Battista Peressutti a ridicat la rang de artă construcția clădirilor civile. Concentrându-și activitatea intensă de antreprenor în construcții și reușind să conjuge cu succes cerințele funcționale moderne și reprezentarea într-o atenție deosebită a formelor arhitecturale locale în lucrări mari, Peressutti și-a legat numele de unele din cele mai impozante și cunoscute edificii din Craiova.

Giovanni Battista Peressutti s-a născut pe 20 septembrie 1880 la Pinzano al Tagliamento (la 35 km de Udine), Italia. A urmat studii elementare la Finzano, postelementare la San Daniele și Udine (Italia); ulterior a studiat la Școala Superioară de Studii generale (Udine-Italia) și la Universitatea Sala (Padova-Italia), în urma acestor studii obținând diploma de inginer în construcții. Conform Tezei de doctorat a lui Paolo Tomasella, “Emigranții din Veneto și din Friuli în viața economică și culturală a vechiului Regat (1848-1948)”, Peressutti ar fi sosit în România la sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, ca muncitor sezonier. Considerăm, însă, că Peressutti ar fi venit pentru prima dată în Craiova mult mai devreme, în 1895 (conform livretului de exercitarea profesiei pe cont propriu nr. 045064, emis în 1930 de Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale – Direcțiunea muncii – serviciul plasării, șomajului și migrațiunilor), revenind ulterior, după finalizarea studiilor, pentru a lucra și a se stabili aici împreună cu familia. Deși Craiova era deja cunoscută pentru puternica sa comunitate de italieni, la stabilirea în oraș a familiei Peressutti a contribuit și prietenia dintre Giovanni Battista și arhitectul Petre Antonescu, pe care l-ar fi cunoscut în perioada studenției la Padova. În 1909, Antonescu i-a încredințat lui Peressutti construcția unuia dintre cele mai importante edificii proiectate de el, Palatul Administrativ, azi Prefectura Dolj.

Palatul Administrativ Craiova

Palatul Administrativ Craiova

La Craiova, Peressutti (alături de colegul său italian Carlo Dalla Barba) a creat o adevărată școală de lucrări în construcții civile cu meșteri italieni de un înalt profesionalism, formând și mulți zidari sau dulgheri din rândul meseriașilor români. Firma de construcții Peressutti & Dalla Barba a luat în antrepriză numeroase edificii monumentale, fie ele sedii ale unor instituții publice sau locuințe private.

Giovanni Battista Peressutti, alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba, a fost angajat între 1912-1916 pentru finalizarea lucrărilor la sediul Băncii Comerțului, azi Primăria Craiova, sub supravegherea arhitectului Constantin Iotzu. În 1920, constructorul italian a fost angajat pentru a ridica în imediata apropiere a Băncii Comerțului, pentru același angajator (Costică Neamțu și Banca Comerțului S.A.) și după planurile aceluiași arhitect (C. Iotzu), a Blocului Casa Albă.

Banca Comertului - Primaria Municipiului Craiova

Banca Comertului – Primaria Municipiului Craiova

Ulterior, Peresutti reface complet edificiul Liceului Carol I, afectat în 1930 de un incendiu devastator.

Tot el și-a mai legat numele de alte edificii din oraș, dintre care amintim Casa Carianopol (azi Comandamentul Jandarmeriei Dolj), Liceul Regina Elisabeta (azi Facultatea de Agronomie), Palatul Ramuri, Policlinica nr. 2 a Spitalului Filantropia (destinată  inițial pentru a găzdui Casa de Asigurări Sociale, instituție pe care tot el o fondase), Sala de spectacole a Teatrului Liric (azi Opera Română Craiova), Casa și Moara Barbu Drugă, Casa Constantin Neamțu, Casa Simon Schnirer și Haim Lazăr (str. Emil Gârleanu, nr. 3).

La această listă mai trebuie adăugate multe imobile construite pentru familia Peressutti, printre care și Vila Lucilla, situată pe actuala stradă Romain Rolland la nr. 7, în care a locuit fiica sa.

Villa Lucilla Peressutti - Craiova

Villa Lucilla Peressutti – Craiova

Conform articolului “O încercare de mondernizare a Craiovei din vremea celui de-al Doilea Război Mondial: Serviciul de tramvaie și troleibuze” de Șerban Pătrașcu, , firma Dalla Barba & Peressutti a luat în antrepriză construcția depoului pentru tramvaie din Calea Brestei, lucrare estimată la 4 milioane de lei.

Ludovico Barbiano di Belgiojoso, Saul Steinberg, Enrico Peressutti si Ernesto Rogers (de la stanga la dreapta) la Labyrinth, Triennale X, Milan

Ludovico Barbiano di Belgiojoso, Saul Steinberg, Enrico Peressutti si Ernesto Rogers (de la stanga la dreapta) la Labyrinth, Triennale X, Milan

Giovanni Battista Peressutti nu a fost doar un constructor și antreprenor desăvârșit, ci s-a și implicat activ în viața comunității, fiind președintele al Coloniei italiene din Craiova, precum și consul italian în 1942. A fost decorat cu medalii și ordine ale statului român, semnate de către regele Carol I și regele Ferdinand.

Peressutti a fost căsătorit cu Marzia Scatton (1888-1935), cu care a avut o fiică, Lucilla, și un fiu, Enrico (1908-1976), strigat de familie și prieteni Aurel. Lucilla s-a măritat și a rămas în Craiova, în timp ce Enrico s-a întors în Italia, devenind un cunoscut arhitect. El a fost membru fondator al celebrului atelier milanez de arhitectură BBPR (Belgioioso, Banfi, Peressutti, Rogers), înființat în 1932, care a rămas în istoria arhitecturii italiene din secolul al XX-lea drept autor al unora dintre cele mai inovative proiecte în proiectare, construcții și design.

Giovanni Battista Peressutti a decedat la 2 mai 1953 în Craiova, fiind îngropat alături de soție la Cimitirul Catolic de pe str. Bucovăț. Deasupra mormântului a fost ridicată o statuie a constructorului italian. Epitaful său citește:

“Giovanni Battista Peressutti

Ingegnere costruttore (1880-1953), presidente della comunita italiana e console d’Italia all’anno 1942. Ha costruito Prefectura, Primăria, Casa Albă, Jandarmeria, Agronomia, morile și casa Barbu Drugă, Parchetul Județean, Colegiul Carol I (reconstruit integral după incendiul din anul 1930) ed altri edifizi monumentali della citta di Craiova.”

În memoria lui, la fosta sa locuință din Craiova (și fost sediu al Consulatului Italiei din strada Unirii nr. 145) a fost dezvelită o placă comemorativă, iar unei străzi de lângă Judecătoria Craiova i s-a dat numele său.

Surse:

Peressutti, Giovanni Batista. Aman.ro

Paolo Tomasella, Emigranții din Veneto și din Friuli în viața economică și culturală a Vechiului Regat (1848–1948) – Teza de doctorat. Cluj-Napoca, 2014

1

 likes / 2 Comentarii
Share acest post
  1. eu /

    A-ti gresit numele….battista…nu batista

  2. Dana Ilie /

    Multumesc pentru atentionare, am modificat!

Adaugă comentariu


Click pe formular pentru scroll