Despre surse si credibilitatea lor – cateva exemple

Un citat atribuit lui Winston Churchill ne spune că istoria este scrisă de învingători. Un altul, că fiecare poveste are trei versiuni: a mea, a ta și adevărul. Adevărul istoric devine, deci, un adevăr subiectiv, pe care îl extragem din surse ce par, acum, la fel de lipsite de obiectivitate. În activitatea noastră de cercetare pentru articolele de pe www.monumenteoltenia.ro, mizăm într-o măsură destul de mare pe informațiile pe care le culegem din diverse surse. Dintre acestea, unele prezintă un grad mai mare de încredere (ex: Arhivele Olteniei), altele, unul mai mic (ex: Wikipedia). Încercăm să ne documentăm temeinic și să alegem sursele cele mai credibile, deoarece resimțim responsabilitatea pe care o avem de a transmite mai departe “adevărul” cel mai apropiat de adevăr.

Reiterăm dorința de a aduce în atenția publicului o informație corectă și stabilă, dar în același timp suntem deschiși să modificăm și completăm în timp articolele scrise, pe măsură ce descoperim noi informații și fațete ale adevărului istoric sau surse mai veridice. De multe ori, însă, chiar sursele pe care ne bizuim cel mai mult par să ne înșele așteptările (atât pe ale noastre, cât și pe ale partenerilor și cititorilor noștri). Mai jos am făcut o selecție a câtorva dintre erorile cu care ne-am confruntat în ultima perioadă, în ceea ce privește sursele de informare și credibilitatea lor.

1. Plăcuța de marmură de la intrarea în Facultatea de Mecanică a Universității din Craiova, fosta Școală Normală de Băieți, anunță faptul că în această clădire și-a desfășurat activitatea Ștefan Velovan, care a trăit între 1802 și 1932. De fapt, Velovan nu a trăit 130 de ani, ci doar 80, între 1852 și 1932.

Plăcuța buclucașă de pe clădirea Facultății de Mecanică a Universității din Craiova
Plăcuța buclucașă de pe clădirea Facultății de Mecanică a Universității din Craiova

2. În Lista Monumentelor Istorice emisă în 2010 de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, pe Calea Unirii, nr. 61, din Craiova, sunt menționate 2 clădiri-monument istoric (Casă și Casa Grigorescu). Corect: Casă se află la nr. 61 și Casa Grigorescu la nr. 63.

3. Dragoș de la Monumentepierdute ne-a atras atenția asupra faptului că pe Magazinul Victoria din Craiova există 2 plăcuțe care indică faptul că imobilul este monument istoric: una pe care scrie Magazinul Victoria (pe latura sudică) și alta care anunță Hotel Metropol (pe latura estică). De fapt, plăcuța corespunzătoare hotelului este amplasată greșit, Hotelul Metropol aflându-se în continuarea Magazinului Victoria spre nord (pe str. Frații Buzești).

4. Pictorul și restauratorul Dan Neamu a corectat și completat câteva informații pe care le dăduserăm în articolul despre Biserica Sf. Apostoli din Craiova cu privire la restaurarea picturii. Informația eronată fusese preluată de noi direct din pisania actuală a bisericii, dar am actualizat informația conform spuselor dumnealui.

Biserica Sf. Apostoli, Craiova - pisania bisericii
Biserica Sf. Apostoli, Craiova – pisania bisericii

5. În Lista Monumentelor Istorice emisă în 2010 de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, pe Calea Unirii, nr. 59, din Craiova, sunt menționate 2 clădiri-monument istoric (Casă și Biserica “Adormirea Maicii Domnului” și “Sf. Pantelimon – Mântuleasa). Ținând cont că imobilul dinaintea bisericii (conform sensului străzii și numerotării clădirilor) este Casa Nicolae Romanescu, la nr. 57, și că între Casa Romanescu și Biserica Mântuleasa nu există altă clădire, nu știm la ce Casă pe Calea Unirii, nr. 59, se face referire în LMI.

6. Tot pe Calea Unirii din Craiova, de data aceasta pe partea opusă a străzii, întâlnim la nr. 68 Casa Feraru și la nr. 70 Casa Schina (atât în LMI, cât și la fața locului, pe plăcuțele de identificare a monumentelor istorice). Cu toate acestea, conform prof. univ. dr. Cezar Avram, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane “C. S. Nicolăescu-Plopșor”, găzduit în Casa Feraru, în documentele clădirii pe care le deține institutul, aceasta ar apărea sub numele de Casa Schina.

Deși marea majoritate sunt omisiuni și erori umane, altele, cum este ultima, par a fi greșeli în cercetare. Nu ne rămâne decât să ne propunem ca în continuare să ne documentăm și mai temeinic pentru realizarea articolelor noastre și să fim mereu în căutarea de noi informații și de surse cât mai apropiate de adevăr pe firul spațiului și al timpului! Până atunci, vă asigurăm de eforturile noastre de a vă prezenta cea mai apropiată de adevăr fațetă a adevărului istoric al monumentelor istorice din Oltenia!

Scroll to Top